Comăna de Jos, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comăna de Jos

[[Imagine:{{{imagine}}}|250px]] [[Imagine:{{{stemă}}}|80px|Stemă]] [[Imagine:{{{hartă}}}|180px|Amplasare]]
Amplasare	45°53′13″N, 25°09′00″E
Judeţ	Braşov
Oraş	[[{{{oraş}}}]]
Oraş	{{{oraş2}}}
Comună	Comăna
Comună	[[Comuna {{{comună2}}}, Braşov|{{{comună2}}}]]
Atestare	1469
Populaţie (2002)	986 loc
Suprafaţă	{{{suprafaţă}}}
Altitudine	{{{altitudine}}} m n.m.
Cod poştal	507051
Localnici	{{{localnici}}}
parteneriat:Comuna Nassenfels, Bayern, Deutschland

Comăna de Jos (în maghiară Alsókomána, în germană Unterkomana, în dialectul săsesc Komondjen) este o localitate în judeţul Braşov, Transilvania, România.

Cuprins 1 Date generale 2 Istoric 3 Demografie 4 Religie 5 Activităţi 6 Obiective turistice 7 Personalităţi 8 Galerie foto 9 Denumiri 10 Localităţi înfrăţite 11 Note şi referinţe 12 Bibliografie

[modifică] Date generale

Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al râului Olt, pe cursul lui mijlociu, la poalele Munţilor Perşani. Versantul vestic al Munţilor Perşani este deosebit de pitoresc, populat de animale sălbatice şi cu valoare cinegetică, numeroase vânători avand loc chiar şi în prezent.

Culoarul Comǎna – se desfăşoară pe o lungime de 30 km între munţii Perşani şi marginea sud-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.

Pescuitul, se poate face pe râul Olt, canalele aferente acestuia precum şi pe Râul Comana

[modifică] Istoric

Pe teritoriul actual al localitaţii Comăna de jos s-au descoperit cateva aşezări umane, ce atestă existenţa timpurie a populaţiei pe aceste locuri: aşezare din epoca bronzului mijlociu, aşezare ce dateză din secolul 2 îHR - 1 dHr La Tène (Gruiul Văcarului), aşezare Hallstatt, o aşezare de secol VIII-IX şi alta de secol XI-XIII, epoca medievală timpurie. La Comăna de Jos au fost cercetate locuinţe săpate în sol la diferite adâncimi, fiind dezvelite 14 bordeie şi 18 semibordeie^[1], cu planimetrie diversă, cu instalaţii de foc constând în cuptoare de piatră şi de lut^[2]. De asemenea, constatăm existenta instalaţiilor de foc amenajate în aer liber (vetre de foc)^[3]

Este locul în care s-a născut Ştefan Mailat, cel ce avea să ajungă principe al Transilvaniei. Se află situată în Ţara Făgăraşului, având o deosebită importanţă pentru această regiune, de aici făcându-se administrarea părţii de est a Ţării în Evul Mediu. Satele care intrau în jurisdicţia acestui subcentru erau: Comăna de Sus, Veneţia de Jos, Veneţia de Sus, Crihalma, Ticuşu Nou, Cuciulata şi Lupşa.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscripţiuni^[4] în Ardeal, în localitatea Comăna de Jos erau recenzate 34 de familii. Cu alte cuvinte, în Comana de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. Din registrul aceleiaşi conscripţiuni, mai aflăm că la Comăna de Jos erau recenzaţi doi preoţi greco-catolici, ambii având prenumele Iuon. La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică şi o casă parohială.^[5] Denumirea satului era redată în limba maghiară: Alsó-Komana, întrucât rezultatele conscripţiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.^[6] Din punct de vedere bisericesc, Comăna de Jos a anului 1733 ţinea de protopopiatul aflat în localitatea vecină, Veneţia de Jos^[7][8]. Din acelaşi registru al conscripţiunii din 1733, aflăm şi faptul că de pe fâneţele parohiei greco-catolice din localitatea Comăna de Jos se strângeau 11 care de fân.^[9]

• Plasa Şercaia, judeţul Făgăraş

[modifică] Demografie

Localitatea are o populaţie de 986 locuitori (în anul 2002), dintre care români 51%, rromi 48%, alte naţionalităţi 1%.

[modifică] Religie

Situaţia confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocşi, 113 greco-catolici şi 29 penticostali.

• Biserica greco-catolică Cuvioasa Paraschiva, strada Principală, nr. 315
• Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, strada Principală, nr. 1

[modifică] Activităţi

În prezent, activităţile care se desfăşoară aici sunt cu preponderenţă agricole şi de servicii. În localitate se află o şcoala primară şi, în aceeaşi incintă, o şcoală de arte şi meserii. Exploatari forestiere şi de bazalt.

[modifică] Obiective turistice

Muzeul sătesc îşi aşteaptă vizitatorii pentru a le aminti bogaţia civilizaţiei rurale din Comăna şi Ţara Făgăraşului.

Cetatea Comăna, situată la 15 km în amonte de Comăna de Jos, pe Valea cu acelaşi nume, a fost construită în secolele XII-XIII de comunitatea locală pentru a asigura independenţa Ţării Făgăraşului faţă de invazia maghiară. De asemenea, vestigiile localităţilor dacice şi prefeudale din lunca Oltului (care curge la 500 m de sat), atestă existenţa multimilenară a oamenilor în aceste locuri.

Ceea ce frapează vizitatorul este modul în care sunt păstrate tradiţiile populare şi chiar modul de viaţă care nu a fost schimbat foarte mult de-a lungul secolelor, astfel încât chiar dacă în prezent există posibilitatea de a avea o viaţă modernă, majoritatea oamenilor preferă să păstreze obiceiurile locale şi nu să se aplece spre nou. În luna august se organizează un Festival de dansuri şi obiceiuri populare.

Trasee montane - spre E pe Valea Comăna-peşteră la confluenţa cu valea Tigăi-Vârful Cerbului (798 m. alt.) - Valea Purcaru - izvoare - Creasta Crizbav (965 m. alt.)-Rezervaţia Pădurea Bogăţii

[modifică] Personalităţi

• Ştefan Mailat, voievod şi principe al Transilvaniei (1534 - 1540). « Stephanus Maylad liber dominus terre Fogaras Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes »;

[modifică] Galerie foto

Comăna de Jos, vedere din centrul localităţii	Intrarea în localitate dinspre Făgăraş	Biserica greco-catolică	Monumentul eroilor in centrul comunei Comǎna.
Strada in Comăna de Jos	Măgura Pleaşa, Munţii Perşani, văzută din Comăna de Jos.	Comăna de Jos. Intersecţia cu drumul care duce la Crihalma.	Dealul lui Andreiaş

[modifică] Denumiri

• 1469 Kwmana
• 1733 Alsó-Komana
• 1863,1890 Alsó-Komána
• 1850 Alsó Komána
• 1857 Unter Comana
• 1873 Komana (Alsó-)
• 1880 Komána (Alsó-)
• 1930, 1956 Comăna-de-Jos

---

• 1839 Komána-gyin-zsosz
• 1863 Komána de zsosz
• 1873 Komána din zsosz

[modifică] Localităţi înfrăţite

• Nassenfels, Germania

[modifică] Note şi referinţe

1. ^ Glodariu, Costea, Ciupea 1980, p. 70.
2. ^ Glodariu, Costea, Ciupea 1980, pp. 83-85.
3. ^ Glodariu, Costea, Ciupea 1980, pp. 85-86.
4. ^ Recensământ
5. ^ Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Blaj, p. 408.
6. ^ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
7. ^ Archidiaconatus Venecziensis
8. ^ Augustin Bunea, (1900), p. 408.
9. ^ Augustin Bunea, (1900), p. 408.

[modifică] Bibliografie

• Alsokomana [[1]]
• Date demografice [[2]]
• Cetatea Comăna [[3]]
• Date generale [[4]]
• Date arheologice[[5]]
• Trasee turistice [[6]]
• Vremea în Comăna de Jos[[7]]
• Imagine satelitară Comăna de jos[[8]]
• Istoria familiei Mailat[[9]]
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaş, Anul Domnului 1900.