Cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăştur (maghiară Kolozsmonostor, germană Abtsdorf, în trad. "Satul Abatelui", săseşte Appesdorf) este un cartier al municipiului Cluj-Napoca, fondat pe locul unei mai vechi aşezări. Cartierul deţine o primărie de cartier a municipiului Cluj-Napoca, aflată pe Str. Ion Meşter nr. 10.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Sătucul Mănăştur a început să se înfiripe în secolul al IX-lea, în jurul ridicăturii de pământ pe care ulterior, în secolul al XI-lea s-a ridicat mănăstirea benedictină care a funţionat aici. Mănăşturul a fost atestat documentar încă din anul 1063.
Din perioada colonizării germane a Clujului aici începe să se formeze un grup de ţărani liberi care deserveau abaţia. Pe lângă aceştia se vor aduna aici şi mulţi români, care nu aveau drept de a se aşeza în cetatea Clujului.
În anul 1895 satul devine parte componentă a oraşului Cluj. Satul este cunoscut ca fiind unul specific românesc. În perioada dictaului de la Viena locuitorii de aici erau cunoscuţi pentru implicarea în contraspionajul românesc[1]. În 1946 satul a sprijinit, alături de satele Someşeni şi Floreşti greva studenţilor din Cluj[2] şi a fost unul dintre principalele puncte de rezistenţă împotriva instalării comunismului (democraţiei populare) în zonă. În perioada instalării comunismului satul era cunoscut pentru faptul că la intrare (aproximativ în zona din faţa fabricii de bere) sătenii au menţinut o pancartă pe care scria cu litere mari: „PÂNĂ AICI DEMOCRAŢIA, DE AICI MĂNĂŞTUR!”[3] [4].
"Mănăşturul însemna grădini de vară, restaurante tot la a doua casă, trandafiri. Acolo mi-am trăit studenţia mea, era o viaţă interesantă, iar mănăşturenii erau petrecăreţi, dădeau tonul. Totul a dispărut, nu mai e nimic", spune istoricul Gheorghe Bodea.
În perioada 1965-1989 casele au fost demolate, iar pe teritoriul satului a fost dezvoltat de către un grup de arhitecţi nord-coreeni cartierul cu acelaşi nume. Blocurile construite aici au reprezentat locuinţe funcţionale pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu Cluj-Napoca. Pentru popularea sa au fost aduşi oameni de la sate din întregul judeţ. Locuitorii şi-au păstrat şi acum spiritul rural, în faţa blocurilor existând de multe ori bănci de lemn pe care oamenii stau şi povestesc sau joacă cărţi. În prezent este cel mai populat cartier al municipiului Cluj-Napoca, cu app. 120.000 de locuitori.
[modifică] Artere
Străzile cele mai importante sunt:
- Calea Mănăştur, care leagă centrul Clujului de carterul Mănăştur şi se continuă cu Calea Floreşti, spre Oradea
- Strada Primăverii (fostă "Lingurarilor", fostă "Mareşal Ion Antonescu")
- Strada Izlazului
- Calea Floreşti, care leagă Mănăşturul de comuna Floreşti, continuând cu DN1 spre Oradea
[modifică] Obiective
- Biserica Romano-Catolică "Calvaria",
- Biserica Ortodoxă "Sfinţii Petru şi Pavel" (în construcţie),
- Blocul de Locuinţe S4 de pe strada Primăverii, cel mai mare bloc de locuinţe din România
[modifică] Note
- ^ http://www.expres.ro/article.php?artid=275522
- ^ http://www.epochtimes-romania.com/articles/article_8893.html
- ^ Democraţia se referă la "democraţia populară" instalată de comunişti (acesta era denumirea folosită în acea perioadă)
- ^ http://www.romanialibera.ro/articol-Inghititorul-de-sate-89420.htm
[modifică] Referinţe
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
- Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
- Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
- Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
- Ştefan Pascu, Viorica Marica - Clujul medieval, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
- Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa - Clujul, 1957
- Aurel Anton - Cluj. Ghid turistic al judeţului, Editura pentru turism, Bucureşti 1973
[modifică] Legături externe
[modifică] Galerie de imagini
| Cartierele Clujului: | |
|
Andrei Mureşanu | Bulgaria | Bună Ziua | Centru | Dâmbul Rotund | Gheorgheni | Grădinile Mănăştur | Grigorescu | Gruia | Iris | Între Lacuri | Mănăştur | Mărăşti | Someşeni | Zorilor | Alte Cartiere recente |
|

