Cléder

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cléder
—  Comună  —

Stemă
Stemă
Cléder se află în Franța
Cléder
Cléder
Cléder (Franța)
Poziția geografică
Coordonate: 48°40′N 4°06′W ({{PAGENAME}}) / 48.67°N 4.1°V

ȚarăFranţa Franța
RegiuneBretania
DepartamentFinistère


ReședințăCléder[*][[Cléder (human settlement in France)|​]]

Guvernare
 - maire de Cléder[*][[maire de Cléder |​]]Gérard Danielou[*][[Gérard Danielou (politician francez)|​]][3] ()

Suprafață[2]
 - Total37,44 km²

Populație (2009[1])
 - Total3.819 locuitori
 - Densitate102 loc./km²

Fus orarUTC+1
Cod poștal29233
Cod INSEE29030

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Cléder
Poziția localității Cléder
Poziția localității Cléder

Cléder este o comună în Bretagne, Franța, situată în departamentul Finistère, Morlaix fiind districtul administrativ și Saint-Paul-de-Léon - cantonul local. Așezată pe coasta Canalului Mânecii, orașul se află la 54 km nord-est de Brest și la 27 km nord-vest de Morlaix, având acces facil la șoseaua națională N12, la o distanță de 20 km.

Potrivit datelor oficiale din 2019, localitatea număra 3.683 de locuitori, o comunitate mică, dar dinamică.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Întemeierea orașului Cléder este legată de Sfântul Ke de Corneville, care a venit în Armorica din Britania în secolul al IV-lea și a fost înmormântat aici într-un oratoriu, pe locul căruia a fost construită și sfințită ulterior o biserică în cinstea sa.

Principala atracție preistorică din Clédera a fost o piatră de 3,6 metri înălțime și 1,4 metri lungime, numită "altarul druizilor", care a fost asociată cu activitățile cultice ale populației celtice din zonă. Acesta a fost descris în detaliu în 1857, dar nu a supraviețuit, spre deosebire de cinci tumuli funerari excavați care conțin artefacte din epoca bronzului. În municipiu au fost descoperite, de asemenea, urme de așezări din perioadele galică și gallo-romană.

În jurul anului 1630, în Kleder a fost construit Castelul Kergurnadesh, conform planului castelelor fortificate antice: o clădire pătrată înconjurată de colțurile a patru turnuri rotunde mari, cu o galerie de machiaj; din el au supraviețuit ruine pitorești.

Populația comunei nu a acceptat Revoluția din 1793 . Mulți localnici au luat parte la Bătălia de la Kergidou, unde au fost înfrânți de trupele revoluționare. Comuna a recunoscut apoi noul guvern, dar a refuzat să trimită un deputat la Paris pentru a aduce procesul-verbal al Constituției din 1793 și pentru a reprezenta comuna la sărbătoarea constituțională din 10 august 1793.

Puncte de atracție[modificare | modificare sursă]

  • Conacul din Tronjoli din secolul al XVI-lea
  • Castelul Kergournadesh din secolul al XVII-lea
  • Castelul Kermangi
  • Biserica Sfântul Petru și Sfântul Ke din secolele XVII-XVIII

Economie[modificare | modificare sursă]

Structura forței de muncă:[modificare | modificare sursă]

  • Agricultură - 34,8 %.
  • Industrie - 7,3 %
  • Construcții - 5,4 %.
  • Comerț, transport și servicii - 23,0 %.
  • servicii publice 29,5 %

Rata șomajului, în 2018, este de 9,0%, o cifră semnificativ mai mică decât media națională a Franței, care este de 13,4%, și decât rata de 12,1% înregistrată în departamentul Finistère.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Populaţia comunelor din Franţa”. Toutes les villes. Accesat în . 
  2. ^ „Suprafaţa comunelor din Franţa”. Toutes les villes. Accesat în . 
  3. ^ French National Directory of Representatives, accesat în  
  4. ^ répertoire géographique des communes, accesat în  

Vezi și[modificare | modificare sursă]