Chișinău

Chișinău
—  Capitala Republicii Moldova  —
Municipiul Chișinău
Chișinău. Ansamblul catedralei
Drapel Stemă
Poreclă: Orașul din piatră albă
Chișinău Poziția geografică
Coordonate: 47°0′0″N 28°55′0″E
Țară	Moldova
Prima atestare	17 iulie 1436
Subdiviziuni	5 sectoare Botanica Buiucani Centru Ciocana Rîșcani
Guvernare
- Primar	Dorin Chirtoacă
Suprafață
- Total	571,64  km²
Populație (2012)
- Total	▲ 794.800 locuitori locuitori
- Densitate	5.539.2 loc./km²
Site: Chișinău.Md

Municipiul Chișinău (până secolul al XX-lea ortografiat ca Chișineŭ, în rusă Кишинёв, Kișiniov, în ucraineană Кишинів, Kîșîniv) este centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova, situat la 47°2′N 28°50′V. Este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă. De asemenea, este străbătut de râul Bâc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenții Durlești și Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km², 604 500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661 400, iar în 1996 – 662 000 oameni. În prezent, Chișinăul găzduiește 794 800 locuitori (2012).

Chișinăul este legat prin căi ferate și autostrăzi cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul Municipal).

Orașul din piatră albă este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul supranume vine din faptul ca foarte multe clădiri din Chișinău sunt deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. O celebră carieră de piatră exploatată în acest sens este cea situată la Cosăuți. De aici s-a folosit piatra și pentru reconstrucția Cetății Sorocii pe timpul lui Petru Rareș, precum și pentru construirea bisericii Trei Ierarhi din Iași.

Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Orașul meu (muzica: Eugen Doga, versurile: Gheorghe Vodă), este: Orașul meu din albe flori de piatră. Forma anterioara a primului vers din imn era: Orașul meu cu umeri albi de piatră

Condiții naturale

Structura geologică

Orașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasă din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului.

Bogății minerale

Biserica Naşterea Maicii Domnului (numită şi biserica Măzărachi). Cea mai veche clădire din Chișinău. Imagine de la sfârsitul sec. XIX.

Pe teritoriul Chișinăului și în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcție: var, calcar, piatră brută de construcție, argilă, nisip, pietriș. Sunt exploatate cinci zăcăminte de piatră și var stins: la Cricova, Mileștii Mici, Chișinău, Făurești, Goian, Cărămida. Țigla se produce din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci și Mileștii Mici, iar nisipul, prundișul și pietrișul se extrag la Cobusca și Vadul lui Vodă.

De asemeni în aria municipală sunt exploatate resursele de mică, utilizate în producția semiconductorilor, în industria microelectronică. Mina ce exploatează aceste zăcăminte este operată de SA Mezon.

Rezervele de ape subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită de chișinăueni, 20 % revine apelor subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt și ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale.

Geografia și divizarea administrativă

Nr.	Sector	Suprafață (km²)	Populație(aprox.)
1	Centru	76 km²	110,300
2	Buiucani	134 km²	160,000
3	Rîșcani	55,13 km²	162,500
4	Ciocana	158,7 km²	152,000
5	Botanica	148 km²	210,000

Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chișinăuean o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin vâlceaua de la Mălina Mică. Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a orașului se găsește vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi și vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud.

Climă

Porţile Oraşului, o emblemă arhitectonică a Chișinăului

Pentru detalii, vezi: Clima municipiului Chișinău.

Clima Chișinăului este temperat continentală. Iarna este blândă și scurtă, iar vara călduroasă și de lungă durată. Observațiile meteorologice se fac regulat (din 3 în 3 ore) la Centrul Hidrometeorologic Chișinău. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40 iarna. Predomină vânturile din direcțiile de nord și nord-est, iarna acestea pot bate și din direcție sud-estică. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 și 4,5 m/s, cele mai puternice înregistrându-se în lunile februarie–martie, iar cele mai slabe în septembrie–octombrie.

Iarna durează în jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: în medie, -2,3 °C. Temperatura minimă absolută a fost de -32 °C, în februarie. Primăvara durează cca 70 zile, timp în care temperatura medie o este de 9,3 °C. Vara începe la mijlocul lui mai și se termină în jurul datei de 20 septembrie.

Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron (Biserica Ciuflea) - simbol al rezistenței prin credință. În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 - sfârșitul anilor '80 ai sec. XX) biserica Ciuflea a fost singura biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat slujbele.

Temperatura medie este de 20,5 °C, iar cea maximă absolută 39 °C, în iulie și august. Sfârșitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0 °C, ceea ce durează aprox. 2 luni, și precipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura medie este toamna aproape 10 °C (9,9(6)°C).

Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiația solară etc. Astfel, temperatura din interiorul orașului este cu 0,7 °C mai ridicată decât cea din exteriorul său.

Pescăruşi și lișițe în parcul central iarna

Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maxima înregistrându-se în decembrie, iar minima în mai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20–40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm.

Ape curgătoare

Valea Trandafirilor, Sectorul Botanica

Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia sa de sud-vest râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bâcului. În zona suburbană a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni ca locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Lacul Comsomolului (astăzi Valea Morilor). În parcurile din cartierele Râșcani și Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

Faună

Grădinile din Chişinău

Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtițele, aricii, șoarecii-de-câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițele ș.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Își fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână numai în timpul iernii. În ultimii ani a sporit considerabil numărul porumbeilor de pădure, lăstunilor, graurilor, vrăbiilor, iar numărul mare de păsări a dus la formarea coloniilor de grauri și ciorilor-de-câmp, care, de la începutul anilor '60, iernează an de an la Chișinău. Componența reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de râu, broaștele țestoase, broaștele râioasă. În lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: băbușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de mătase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani.

Populație

Chişinău noaptea

Pentru detalii, vezi: Demografia municipiului Chișinău.

Rezultatul recensământului din 2004 legat de naționalitatea populației municipiului Chișinău este:

• 78,3% români (76,1% s-au declarat moldoveni, în timp ce numai 2,2% s-au declarat români)
• 8,3% ucraineni
• 5,8% ruși
• 4,4% găgăuzi
• 1,4% bulgari
• 1,6% alții
• 1,9% nedeclarat (în general familii mixte)

Istorie

Armata română eliberează Basarabia de sub ocupație sovietică. Chișinău, 1941. (Tancuri Renault R-35)

Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

Etimologie

Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din maghiara Kis + Jenö (micul + izvor) pronunțat Chișienă, trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, este că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvîntului român Nouă peste cuvîntul tătar Kîșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o Kîșlă-Nouă.

Tîrgul moldovenesc

Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei (Mazarache) și Sfinții împărați Constantin și Elena (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu mosia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim si denumirea acestui sat - Visterniceni.

Muzeul de Istorie din Chişinău, având în faţă statuia Lupoaicei Capitoline

În 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul parții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Impărați Constantin si Elena pe pereții căreia în rand cu alte inscripții se poate citi: „ ... această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, in anul 1777".

Pînă în 1812, tîrgul moldovenesc se ridica pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori. În cursul campaniilor Rusiei împotriva turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori în Chișinău și construiesc o redută la vadul Bîcului, în dreptul actualei străzi Buna Vestire.

Orașul rusesc

Gimnaziul bărbătesc din Chişinău (1837)

Dezvoltarea tîrgului ca oraș începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezat Кишинев (Kișîniov), drept capitală a noii gubernii botezată cu acest prilej Basarabia, după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac).

În 1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul din principalii arhitecți ai noului oraș este A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroși ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci în gubernie, cu precădere la orașe. Spre 1898 românii moldoveni nu reprezentau decît 14 % din populația orașului.

Pogromul de la Chișinău

Înmormântare după pogromul de la Chişinău

În aprilie 1903, folosind ca pretext o crimă care se săvîrșise la Dubăsari, la circa 40 de km. de Chișinău, anume uciderea unui adolescent ucrainean și creștin de 14 ani : Mihail Râbacenko, publicistul rus de origine română Pаvel (Pavalаchii) Alexаndrovici Krușevan (Crușeveanu) a atribuit această crimă evreilor. Crușeveanu a inițiat o campanie de incitare antisemită în ziarul „Basarabeț”, conform convingerilor antisemite ale vremii, după care evreii ar fi practicat sacrificii umane. Aceste fapte au dus la o dezlănțuire de crime și de acte huliganice a căror victime au fost minoritarii evrei. Evenimentele dintre 6-7 aprilie 1903 soldate cu 47-49 de evrei uciși, 600 de răniți (92 răniți grav), zeci de case și magazine jefuite și devastate, au intrat în istorie sub numele de Pogromul de la Chișinău și au atras proteste, printre care, petiția adresată țarului Nicolae al II-lea de câtre Theodore Roosevelt, președintele SUA, „în numele poporului american”.

Chișinău după 1918

Monument sovietic în centrul urbei

În 1918, după ce Sfatul Țării votează unirea cu România, numirile străzilor sunt schimbate : astfel Țarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Ștefan cel Mare), iar Ulița Suvorova devine Ștefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, reclădește orașul, acum capitală unională, în stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernului sau la Ciocana), dar construind și monumente de stil mai tradițional rusesc, ca de pildă gara.

Sub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial.

După independență

Mai multe străzi din Chișinău sunt numite după persoane istorice, locuri sau evenimente. Independența față de Uniunea Sovietică a fost urmată de o redenumire pe scară largă a străzilor și localităților dintr-o temă comunistă în una națională.

Protestele de la Chişinău din 2009

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat. În Președinție, datorită pasivității suspecte a forțelor de ordine, manifestanții au pătruns forțând ușa și stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier și computerele Aparatului Președintelui. La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naționale similar FSN-ului românesc și condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanți ai studenților moldoveni, membri ai societății civile și niciun politician. În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime:Valeriu Boboc, Eugen Țapu si Ion Țâbuleac iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției.

Diviziuni administrative

Chișinău are în componența sa 35 localități: 1 municipiu (cu 5 sectoare), 6 orașe (care includ 2 sate), 12 comune care includ 14 sate. Pentru mai multe informații, a se vedea diviziunile administrative ale Chișinăului.

Panorama Chișinăului nocturn

Transport

Gara de Nord a Chişinăului

Transport public

Transportul public urban este asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, și mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chișinău, rutiere.

Din 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș. Astăzi pe străzile Chișinăului circulă 328 de unități, existând 3 parcuri și 25 de rute.

Cultură

Festivaluri

Iarna în Grădina publică ,,Ştefan cel Mare"

Chișinăul găzduiește anual festivalul de operă și balet „Invită Maria Bieșu”. Prima ediție a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereței de opere moldovene Maria Bieșu. În fiecare an cei mai buni cântăreți de operă și soliști de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franța, Austria, SUA și alte țări vin la Chișinău pentru a lua parte la acest festival.

Din 2001 la Chișinău se desfășoară festivalul international de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează și premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părți ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio și ssustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianța Franceza, Uniunea Cineaștilor. Statul nu ofera nici un fel de suport, desi la fiecare editie sunt prezenti unii idili cu discursuri pompoase si declaratii de drag.

Totodată, începând cu anul 2000, „TV 5 monde” și ambasada Frantei organizează „Festivalul Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.

În fiecare an, în septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participă trupe de jazz din Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India ș.a.

“Orașul improvizat al etniilor își deschide larg ușile” A fost la 19 septembrie 2010, Biroul Relații Interetnice în colaborare cu Ministerul Culturii și Primăria municipiului Chișinău a organizat tradiționalul Festival al etniilor, cu genericul „Unitate prin diversitate”, ediția a X-a jubiliară. În acest an, circa 48 etnii conlocuitoare în Republica Moldova au transforma Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din capitală, într-o citadelă multinațională doldora de cîntec și dans, expoziții de arte plastice și cărți, lucrări de artizanat și altele.

Televiziune

Shopping Malldova primul mall din Chișinău

Pentru detalii, vezi: Mass media în Republica Moldova.

La 30 aprilie 1958 este fondată la Chișinău compania publică de televiziune din Moldova, acum „Teleradio Moldova”. În martie 1988 s-a dat în exploatare releul de la Strășeni, de unde se face și astăzi retransmiterea programelor pentru Chișinău și zonele adiacente capitalei. În prezent programele TV pot fi recepționate pe o rază de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.

În octombrie 1990 începe transmiterea în Chișinău a primului canal românesc de televiziune, „TVR 1”. La 1 ianuarie 1992 se întrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal secund al televiziunii pan-sovietice). Pe 1 februarie același an, „TVR 1” înlocuiește canalul „Ostankino 1”, în vreme ce programului „Оstankino 1” îi este atribuit spațiul rezervat anterior fostului canal doi al televziunii pan-sovietice. În martie 1993, începe la Chișinău transmiterea canalului francez „TV5 Europe”.

SkyTower Chişinău

La 10 iunie 1994 în Chișinău a fost fondată întreprinderea moldo-română „Eurocablu” cu capital străin, primul operator de televiziune prin cablu din republică. De la sfârșitul anului 1995 la Chișinău există un sistem TV multicanal MMDS în bandă S (2,5-2,7 GHz) al întreprinderii moldo-americane „SUN TV”. În decembrie 1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziționată de firma „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 și 68 canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor românești sau rusești.

Din mai 1995, la Chișinău se înființează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie același an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe producția programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).

În 1999, trustul român MEDIAPRO înființează la Chișinău o stație locală a canalului său de televiziune, lider de piață în România, sub denumirea Pro TV Chișinău, care va transmite programul de la București, cu buletine de știri locale zilnice în limbile română și rusă.

În august 1999 din transmițătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe transmiterea canalului de limbă rusă „TV 26”. La sfârșitul anului 2000 în Chișinău, și alte trei orașe moldovenești începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV.

În prezent în Chișinău se recepționează terestru canalele de televiziune „M1”, „Jurnal TV”, „Publika TV”, „TV-5 Europe” „TVR 1” „PRO TV” „NIT” „TV N4” „MUZ TV” „EU TV”. Sunt prezente 2 multiplexuri digitale (DVB-T) 6 canale fiecare: NIT, PRIME, MUZ-TV, TVM1, PROTV, N4 TV; TV7, TVR1, TVC21, VDT, Noroc TV, Alt TV;

Radio

Pentru detalii, vezi: Mass media în Republica Moldova.

Radio Basarabia în 1940, înainte de ocupația sovietică

Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău.

Presă

Pentru detalii, vezi: Mass media în Republica Moldova.

Chișinăul ca marcă

Bomboanele Chişinăul de seară produse de fabrica Bucuria

Chișinăul a ajuns să fie utilizat și ca marcă de produse comerciale. Astfel, în Republica Moldova este foarte populară berea Chișinău, produsă de Efes Beverage Group. Mai mult, unul dintre sortimentele de bomboane ale celebrei fabrici moldovenești Bucuria se numește Chișinăul de seară.

Locuri în Chișinău

Vedere spre strada Alexei Mateevici

• Porțile Chișinăului
• Catedrala Nașterii Domnului, construită în 1836
• Catedrala Catolică din Chișinău, sfințită în anul 1843
• Muzeul Național de Arheologie și Etnografie din Chișinău
• Statuia "Lupa Capitolina". Donată în anul 1921 de către statul italian, cu ocazia Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Țările Românești. Statuia a fost distrusă în 1940 de trupele de ocupație sovietice, iar în 1991 înlocuită cu o copie dăruită de statul român. Ea este instalată în curtea „Muzeului Național de Istorie a Moldovei”.
• Statuia lui Grigore Kotovski din Chișinău

Personalități născute în Chișinău

Catedrala Mitropolitană din Chişinău

• Alecu Russo, scriitor si folclorist, cel care a descoperit balada Miorița
• Alexei Șciusev, arhitect
• Lewis Milestone (Lev Milștein), regizor, laureat al Premiului Oscar
• Lia Manoliu, sportiva, campioană olimpică
• Doina Aldea Teodorovici, cântăreață
• Nicolae Donici, astronom
• Vladimir Albitzky, astronom
• Alexandru Naum Frumkin, fizician-chimist
• Dimitrie Mangeron, matematician și mecanic
• Tatiana Nicolescu, critic și istoric al literaturii, traducător
• Paul Gore, istoric și heraldist
• Alexandru Kociubinski, filolog și istoric

Clădirea Academiei de Ştiinţe a Moldovei în Chișinău

• Lev Pisarjevskii, chimist și fizician-chimist
• Ion C. Suruceanu, arheolog
• Victor Nadolschi, astronom
• Naum Krupnik, matematician
• Dan Mândrilă, saxofonist, conducător de formație și compozitor
• Zwi Milshtein, pictor franco-israelian
• Vitalie Cliuc, scriitor
• Alexei Rudeanu, prozator
• Petre Luscalov, scriitor
• Raimonda Șeinfeld, pianist
• Andrei Andrieș, fizician
• Leonid Cijik, pianist de jazz
• George Karađorđe, descendentul Conducătorului Serbiei Karađorđe Petrović

Personalități care au locuit în Chișinău

Palatul Național

• Carol Schmidt, primar al Chișinăului
• Alexandru Bernardazzi, arhitect
• Bogdan Petriceicu Hasdeu, scriitor, filolog, istoric și enciclopedist
• Constantin Negruzzi, scriitor
• Alexandru Hâjdeu, scriitor
• Grigore Vieru, poet
• Alexei Mateevici, poet si patriot roman
• Ion Aldea Teodorovici, cântăreț și compozitor

Castelul de apă din Chişinău

• Constantin Stere, scriitor, jurist și om politic
• Alexandru Donici, fabulist
• Aleksandr Pușkin, scriitor rus
• Lev Tolstoi, scriitor rus
• Alexandru Ipsilanti Eteristul, conducătorul Eteriei grecești
• Karagheorghe Petrovic, erou sârb, conducătorul primei răscoale anti-otomane sârbești, fondatorul dinastiei Karagheorghevic
• Alexei Karagheorghevic- descendentul lui Karagheorghe Petrovic
• Gala Galaction, scriitor și teolog, traducător al Bibliei în limba română
• Natalia Obrenovic (născută Keșcu), regina Serbiei
• Leonid Brejnev, Secretar General al PCUS
• Serghei Witte, președintele Consiliului de Miniștri (prim-ministru) al Imperiului Rus

Orașe înfrățite

Sediul central al Centrului Resurselor Informaţionale de Stat "Registru"

•  București, România din 4 noiembrie 1999
•  Iași, România din 24 ianuarie 2008
•  Piatra Neamț, România din 6 martie 2010
•  Alba Iulia, România din 1 decembrie 2011
•  Odesa, Ucraina din 23 decembrie 1994
•  Kiev, Ucraina din 21 decembrie 1999
•  Grenoble, Franța din ianuarie 1977
•  Reggio nell'Emilia, Italia din 20 aprilie 1989
•  Mannheim, Germania din 2 noiembrie 1989
•  Erevan, Armenia din 24 martie 2000
•  Cracovia, Polonia
•  Ankara, Turcia din 12 februarie 2004
•  Sacramento, Statele Unite din 29 iunie 1990
•  Greensboro, North Carolina, Statele Unite
•  Patras, Grecia
•  Tel Aviv, Israel din 17 iulie 2000
•  Tbilisi, Georgia din 14 octombrie 2011

Galerie de imagini

• 

  Teatrul (înc. sec. XX)

• 

  Chișinău
  (înc. sec. XX)

• 

  Porțile orașului

• 

  Centrul orașului

• 

  Parcul din centrul orașului

• 

  Monumentul lui Ștefan cel Mare

• 

  Sala cu orgă

• 

  Gara feroviară

• 

  Aeroportul internațional

• 

  Parc din Chișinău iarna

Legături externe

Portal Chișinău

Portal Republica Moldova

• ro en Fotoreportaj de la aniversarea a 575 de ani de la fondarea orasului / Foto reportage from Chisinau at 575th anniversary from the founding of the city
• ro Imagini din Chișinău în anul 1940
• ro ru FC Zimbru Chisinau
• ro ru Online si offline harta al Chisinau si toate organizatii
• ro Primaria Municipiului Chișinău
• ro ru en webcam.md: Chișinău în direct
• ro Centrul Istoric al Chișinăului
• ro ru en Fest.md: Evenimentele culturale, locurile si distractiile din Chisinau
• ro en Orașul Chișinău
• ru oldchisinau.com: Chișinău istoric în fotografii, amintiri, hărți, etc.
• ro Restaurante, Cafenele, Localuri din Chisinau si Moldova - foto, descriere, harta amplasare