Cercetarea pieței
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Cercetarea pieței (cercetarea de piață, market research) este o ramură a marketingului care se ocupă de culegerea, centralizarea, analiza și interpretarea datelor din piață referitoare la clienți, produse sau servicii.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Cercetarea pieței s-a conturat ca domeniu in prima parte a secolului XX. Premisele dezvoltării ei au fost atât de natură tehnica (avansul produs in statistica matematică si teoria probabilitatilor, management și marketing, psihologie si sociologie) cât si elemente de context economic (creșterea producției de masă, dezvoltarea canalelor de comunicare, progresele din domeniul reclamei și brand). Cercetarea pieței este înrudită ca abordare cu cercetarea socială, de asemenea dezvoltată intens la nivel empiric la jumatatea secolului trecut.
Ulterior celui de-al doilea război mondial, capacitățile tehnice în ceea ce privește puterea de procesare a datelor a crescut exponential. Astfel au fost posibile dezvoltări majore ale metodelor legate de interpretarea datelor prin utilizarea cunostințelor matematice în procesele de cercetare. Utilizarea calculatoarelor și a softurilor de analiză a dus la o răspândire pe scară largă a cercetării de piață în rândul organizațiilor.
Metode și tehnici de cercetare[modificare | modificare sursă]
Specialiștii din cercetarea de piata au la indemână un panel impresionant de metode si tehnici pe care le pot utiliza in culegerea si interpretarea datelor. O primă dihotomie frecvent întâlnită este gruparea cercetărilor in cantitative și calitative. Cercetarea cantitativă implică utilizarea numerelor, a statisticilor. In general, se bazează pe culegerea si prelucrarea datelor din populații mari (de oameni, produse, firme, etc). Rezultatul cercetării se exprimă in formă de indicatori (medii, procente, cuartile, etc), grafice și tabele. Se folosesc frecvent principii ale statisticii inferențiale, deoarece se lucrează cu eșantione și se produc estimări. Întrebările la care se raspunde în mod tipic prin cercetări cantitative sunt: Ce? Cât? Care? Se estimează structuri de piață, indicatori de creștere, volume. Este fundamentală în luarea deciziilor Cercetarea calitativă implica mai mult nuanțele, creează legaturi cu zone mai puțin tangibile. Se bazează cu precădere pe cunoștinte provenind din sociologie și psihologie. Rolul ei este puternic interpretativ, încercând sa ajute la întrebări precum: Cum? În ce fel? De ce? Rezultatele sunt rapoarte descriptive, deseori însoțite de citate ale clienților (verbatimuri), imagini, fotografii. Este mai puțin utilizată ca suport al unor decizii radicale dar ajuta foarte mult în înțelegerea fenomenelor de piață. Majoritatea specialiștilor susțin că cele două abordări se completează reciproc. O cercetare care îmbina ambele perspective poate fi de mare ajutor în înțelegerea unui fenomen de piață.
Metodele cantitative cel mai frecvent întalnite sunt sondajele statistice si anchetele de opinie. Pentru a derula cu rigurozitate un sondaj, trebuie îndeplinite anumite criterii care sa facă posibila utilizarea statisticii matematice. În măsura în care aceste criterii nu sunt respectate, posibilitatea estimărilor este redusă.
Metodele calitative cel mai frecvent întâlnite sunt discuțiile de grup (focus grupurile) si interviurile în profunzime (in depth interviews).
Pe ambele direcții există mult mai multe opțiuni, fiind la latitudinea cercetătorului alegerea metodei optime pentru atingerea anumitor obiective.
În ultimii ani, exista o varietate de abordari care fac dificilă chiar separarea metodelor în cantiative și calitative. Pe de o parte este o flexibilitate și o inovare continuă in metodologie. Pe de alta parte, mediul este în schimbare și apar noi oportunitați, sau noi realități, care nu existau în urma cu câțiva ani (spre exemplu, mediul online in context web2.0)
Domenii de cercetare[modificare | modificare sursă]
De-a lungul anilor, s-au conturat anumite domenii în care cercetarea pieței a proliferat și s-a produs o oarecare specializare. Astfel de arii specifice de cercetare sunt; -Brand si comunicare -Structuri, cote de piata -Prognoze -Satifactia clienților, loialitate -Testare de produs sau concept -Segmentarea pieței -Cercetari de birou, analize sectoriale -Responsabilitate socială -Studii de preț -Cercetări pe canalele de distribuție (mystery shopping) -Retail audit
Cercetarea pieței este utilizată în cele mai variate arii ale vieții economice. Printre exemplele relevante se enumeră; piețele bunurilor de consum (FMCG), a bunurilor de folosință îndelungată (inclusiv piața auto), servicii (telecom, banci, asigurări), organizații non-profit.
Utilitatea cercetarilor de piața[modificare | modificare sursă]
Cercetarea pieței a crescut si s-a dezvoltat nu doar ca aparat teoretic, ea s-a validat practic în economiile pe piață, semn puternic al utilității ei. Printre utilizările cercetarii pietei se pot enumera:
-Evaluarea pozitiei firmei in piață (cota de piață, nivel de atractivitate a ofertei, grad de cunoașetere a marcii, etc)
-Susținerea unor decizii strategice (pozitionare, lansarea sau consolidarea unor canale de distribuție, dezvoltarea unei noi linii de produse, schimbarea identității de marcă, etc)
-Deciziile de lansare a unor produse, servicii sau campanii. Ajustarea acestora pentru cresterea impactului in cadrul pieței țintă.
-Dezvoltarea unor programe adresate clientilor (programe de fidelizare, de creștere a consumului, de sensibilizare pe anumite teme, de informare, etc)
-Oprirea la timp a unor proiecte care nu sunt bine primite de piață și care ar putea genera pierderi.
Furnizorii de servicii de cercetare a pieței[modificare | modificare sursă]
Cercetarile pot fi efectuate atât de catre firma care are nevoie de informații cât și prin apelarea la o companie specializată. Având in vedere complexitatea proceselor și multiplele riscuri pe care o abordare în necunoștință de cauză le pot provoca, cele mai multe firme prefera sa lucreze cu resurse externe. Sunt contractate agenții specializate de cercetare sau consultanți din domeniu, care se ocupa de intreg procesul sau doar de anumite module.
Cercetare de marketing pentru afaceri / planificare[modificare | modificare sursă]
Cercetarea de marketing este o modalitate de a obține o imagine de ansamblu a dorințelor, nevoilor și convingerilor consumatorilor.[1][2][3]
Factorii care pot fi investigați prin intermediul cercetării de marketing includ:
- Informații de piață: Informațiile de piață pot fi utilizate pentru a afla prețurile diferitelor mărfuri de pe piață și situația cererii și ofertei. Cercetătorii de piață joacă un rol mai larg decât se credea până acum, ajutându-și clienții să înțeleagă aspectele sociale, tehnice și chiar juridice ale piețelor.[4][5]
- Segmentarea pieței: Segmentarea pieței este împărțirea unei piețe sau a unei populații în subgrupuri cu motivații similare. Este utilizat pe scară largă pentru a segmenta în funcție de diferențele geografice, demografice, tehnografice, psihografice și de utilizare a produselor.[6]
- Net promoter score (NPS): este un indicator de cercetare de marketing bazat pe o singură întrebare de sondaj care le cere respondenților să evalueze probabilitatea de a recomanda o companie, un produs sau un serviciu unui prieten sau coleg.[7] De asemenea, există și eNPS, care este o măsură a experienței angajaților.[8]
- Analiza SWOT: SWOT este o analiză scrisă a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor la adresa afacerii. SWOT poate fi, de asemenea, compilat pentru concurenți pentru a înțelege cum să dezvolte seturi de marketing și de produse. Metoda SWOT ajută la definirea și revizuirea strategiilor și la analiza proceselor de afaceri.
- Analiza PEST: PEST este o analiză a mediului extern. Acesta include o examinare completă a factorilor externi politici, economici, sociali și tehnologici care pot afecta obiectivele sau profitabilitatea firmei.[9] Acestea pot aduce beneficii firmei sau îi pot afecta productivitatea.
Note[modificare | modificare sursă]
-Applied Business Statistics - Stephen K Campbell – 1987
-Research for Marketing Decisions - Paul E. Green, Donald S. Tull, Gerald Albaum - 1988
Legături externe[modificare | modificare sursă]
[1] Arhivat în , la Wayback Machine. www.researchers.ro
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Marketing Research: An Aid To Decision Making”. opentext.wsu.edu. Accesat în .
- ^ „How Successful Marketers Do Marketing Research”. unleashcash.com. Accesat în .
- ^ „Types of market research: Methods and examples”. blog.gwi.com. Accesat în .
- ^ „Assembling market representations”. journals.sagepub.com. Accesat în .
- ^ „An Overview of Market Analysis” (PDF). www.hilarispublisher.com. Accesat în .
- ^ „4 Types of Market Segmentation: Real-World Examples & Benefits”. www.yieldify.com. Accesat în .
- ^ „Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK Guide) and the Standard for Project Management”. books.google.com. Accesat în .
- ^ „eNPS”. www.questback.com. Accesat în .
- ^ „What Is PEST Analysis? Its Applications and Uses in Business”. www.investopedia.com. Accesat în .