Cenuşă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cenuşa este produsul combustiei unui material, compus de substanţe anorganice ne-combustibile, ca săruri minerale. Rămân ca reziduri sub formă de praf depozitat în locuri unde s-au ars combustibili ( lemn, gunoi, etc) şi altă parte poate să fie expulzată în aer ca parte a fumului.

Deasemenea se cunoaşte ca cenuşă, la analiza alimentelor, partea mineralelor care nu ard sau se evaporă. După calcinare este mai uşor de analizat fiecare mineral în parte.

Cenuşa de plante (lemn, vreascuri, etc) are un înalt conţinut de potasiu, calciu, magneziu şi alte minerale esenţiale pentru ele. Pot fi folosite ca fertilizanţi şi se ştie că nu conţin metale grele sau alţi contaminanţi. Cum este foarte alcalină se poate amesteca cu apă şi lăsată un timp la aer ca să captureze CO2 ambiental şi să se neutralizeze în parte. Deasemenea se poate amesteca cu alt îngrăşământ mai acid, ca humusul. Descompunerea în humus face mineralele mai biodisponibile.

Cenuşa de origine animală conţine mai mult sodiu şi în special fosfat calcic din oase. Cenuşa din incinerarea oamenilor poate conţine plombe şi alte implanturi.