Centrul Român de Politici Europene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din februarie 2012.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) este un think tank român, înființat în februarie 2009. Printre domeniile sale de expertiză se numără Uniunea Europeană și Republica Moldova. În prezent, directorul Centrul Român de Politici Europene este politologul român Cristian Ghinea.

Cuprins

Domenii de expertiză [modificare]

Republica Moldova [modificare]

Atitudinea CRPE față de Republica Moldova a fost și este una obiectivă și pragmatică, pornind de la situația actuală (independeța Republicii Moldova de România și importanța Rusiei pentru Moldova din puct de vedere economic și politic). Astfel CRPE susține traiectoria europeană și posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ca stat independent, într-un orizont mediu de timp.

În raportul De la relansarea relației la acumularea restanțelor - Raportul anual CRPE privind relația România-Republica Moldova (2011), publicat în februarie 2012, CRPE realizează un bilanț al promisiunilor făcute de România Republicii Moldova în ultimii ani și al transpunerii lor în realitate până în decembrie 2011. Printre problemele majore, cercetătorii arată că din cele 100 de milioane de euro promise de președintele Traian Băsescu în numele României în aprilie 2010, doar 8 milioane au fost transferate, ca ajutor de inundații. Restul banilor însă întarzie din cauza birocrației de ambele părți, instabilității politice de la Chișinău și a nefixării unor obiective clare de investiție. Altă problemă sesizată este gestiunea burselor oferite de Statul Român tinerilor din Republica Moldova care studiază în România.

Progrese vizibile sunt constatate conform raportului doar în activitatea consulară (în principal acordarea cetățeniei române conform legilor în vigoare), care s-a dezvoltat prin alocarea sporită de resurse umane. Soluțiile propuse pentru ieșirea din impas sunt crearea unei Agenții Românești de Dezvoltare (Ro-Aid) și a unui Fond de Dezvoltare România - Republica Moldova care să gestioneze cele 100 de milioane, preluarea modelului Radio Chișinău de către TVR prin lansarea în două etape a unui post de televiziune pentru RM și îmbunătățirea modului de gestiune a burselor pentru studenții din RM.

Criza politică din România [modificare]

În 2012, CRPE a publicat un raport empiric scris de Oana Maria Georgescu, conținând un studiu estimativ al efectelor financiare ale crizei politice declanșate de a doua suspendare a lui Traian Băsescu. Perioada de timp avută în vedere a fost 31 mai – 31 iulie. Raportul observa că în timp ce monedele naționale ale țărilor înconjurătoare, precum forintul și zlotul se apreciaseră, leul românesc s-a depreciat puternic, în ciuda intervențiilor masive ale Băncii Naționale a României.[1] Concluzia era că pentru deprecierea leului erau responsabile „mai degrabă nesiguranța de pe scena politică și perspectivele îngrijorătoare referitoare la disciplina fiscală și la măsurile de stimulare a creșterii economice”, decât alți factori.[2]

Implicare politică [modificare]

Deși scopul CRPE este tehnic, constând în furnizarea de expertiză politică și nefiind urmărite dobândirea puterii politice sau implicarea directă în procesul politic, Centrul Român de Politic Europene a făcut excepție de la această regulă pentru a susține candidatura independentului Nicușor Dan la Primăria Capitalei în iunie 2012. De asemenea, în perioada celei de-a doua suspendări a președintelui României Traian Băsescu, CRPE a luat atitudine față de abuzurile clamate împotriva ordinii constituționale, semnând alături de alte organizații nonguvernamentale ale societății civile apeluri pentru respectarea procedurilor democratice.

Finanțarea [modificare]

Finanțarea Centrului Român de Politici Europene este accesibilă public pe site-ul oficial al organizației, în contextul unui angajament pentru transparență. Printre finanțatorii proiectelor CRPE se află instituții și organizații prestigioase, precum Uniunea Europeană (și instituțiile subordonate Directoratul General Comunicații al Comisiei Europene și Reprezentanța Comisiei Europene la București), Fundațiile George Soros România și Moldova, think tank-ul german Fundația Freiderich Ebert, Open Society Institute – Europa. Proiectul cu finanțarea cea mai consistentă (68.740 de euro) a fost derulat în colaborare cu Societatea Academică din România constând în evaluarea eficienței Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul Jusției și elaborarea unui set de recomandări pentru perioada post-2009.[3]

Publicații ale CRPE (selecție) [modificare]

Bibliografie [modificare]

  1. ^ DP, Studiu: Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?, Hotnews, 24 august 2012. Accesat la 19 februarie 2013
  2. ^ Oana Maria Georgescu, Raport - Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?, CRPE Policy Brief no. 15. Accesat la 19 februarie 2013
  3. ^ Finanțatori ai CRPE http://www.crpe.ro/finantatori

Legături externe [modificare]

Video

Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrul_Român_de_Politici_Europene&oldid=7448663