Centrală termică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O centrală termică este o instalație pentru producerea căldurii, care apoi se distribuie printr-un agent termic fluid (apă, abur, aer cald, antigel). O centrală termică este prevăzută cu una sau mai multe instalații de cazan, în focarul cărora se arde un combustibil.

Tipuri de centrale termice[modificare | modificare sursă]

O centrală termică poate fi:

  • Un ansamblu de clădiri care conțin instalații de cazan, destinate să alimenteze cu căldură o platformă industrială sau un oraș. Dacă simultan se produce și curent electric, însă alimentarea cu căldură are o pondere mare, este vorba de o centrală electrică de termoficare.
  • O clădire care conține instalații de cazan, destinate să alimenteze cu căldură un obiectiv.
  • O cameră amenajată care conține instalații de cazan, destinate să alimenteze cu căldură o clădire sau o parte a ei (nivel sau scară).
  • O instalație de cazan care alimentează cu căldură o clădire sau o parte a ei, caz în care de obicei este vorba de o centrală de pardoseală.
  • O instalație de cazan care alimentează cu căldură o locuință individuală, caz în care de obicei este vorba de o centrală termică de perete.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bazil Popa și colab. Manualul inginerului termotehnician (MIT), vol. 3, Editura Tehnică, 1986
  • Karl Schröder Centrale termice de mare putere (traducere din limba germană), vol. 3, Editura Tehnică, București, 1971
  • C. Moțoiu Centrale termo și hidroelectrice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974
  • Cornel Ungureanu Generatoare de abur pentru instalații energetice, clasice și nucleare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978
  • Ioan Laza ș.a. Echipamente și instalații termoenergetice, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004, ISBN 973-638-175-7

Vezi și[modificare | modificare sursă]