Cathedral Plaza

Cathedral Plaza în aprilie 2007

Cathedral Plaza este un viitor complex de 19 etaje de birouri din centrul Bucureștiului, situat la intersecția străzilor General Berthelot și Luterană. Terenul este deținut de fondul de investiții american Miller Global, fiind cumpărat în anul 1998, iar dezvoltatorul proiectului este Willbrook Management. Proiectantul clădirii este arhitectul Vladimir Arsene.

Înălțimea de 75 de metri pe care turnul de birouri o va avea îi va asigura locul cinci în clasamentul celor mai înalte clădiri din București. Din suprafața totală constuită de 23 000 de m², numai 15 000 de m² vor fi de închiriat.

Scrisoare deschisă domnului Traian Băsescu, Președintele României

Cathedral Plaza București Cazul privind construcția de lângă Catedrala Sfântul Iosif. Scrisoare deschisă domnului Traian Băsescu, Președintele României „Quod non fecerunt Barbari, fecerunt Barberini" („Ce n-au făcut barbarii, a făcut Barberini"). Pentru cine nu știe sau nu-și amintește, această locuțiune latină a fost destinată Papei Urban al VIII-lea - Barberini - și membrilor familiei sale, pentru distrugerile edilitare de care s-au făcut vinovați. Desigur, Papa Barberini a făcut, pe parcursul pontificatului său (1623 - 1644), multe lucruri bune, dar romanii îl amintesc mai curând pentru ceea ce a distrus decât pentru ceea ce a construit. Din fericire pentru Roma, în zilele noastre, un alt Barberini nu poate exista, datorită legilor care protejează monumentele istorice, încât n-ai să vezi, în orașul supranumit „caput mundi" („capitala lumii"), distonanță de stiluri, de mărime, de culoare sau de materiale de construcții. În plus, la Roma, există o adevărată cultură a frumosului și a măsurii, răspândită în rândul locuitorilor orașului, încât sunt cetățenii primii care denunță orice abuz în materie de construcție, de arhitectură și amenajări. La Roma, până și montarea, la fereastră, a unei plase de țânțari sau instalarea unei antene parabolice îți poate fi negată, dacă dăunează aspectului blocului în care locuiești. Puțini știu că, în capitala Italiei, nu există televiziune prin cablu pentru că Roma subterană este domeniul arheologilor, iar aceștia nu permit oricui să sape oriunde și oricum. În ceea ce privește bisericile, în capitala Italiei, fiecare lăcaș de cult beneficiază de un spațiu vital, fiind dispuse în locuri potrivite (piețe, scuaruri) și nu există vreo biserică - veche sau nouă, mică sau mare, monument istoric sau nu - în vecinătatea căruia să se construiască după bunul plac al proprietarului terenului. Cât despre centrul Romei, nu numai că nu se mai construiește nimic, de o jumătate de secol, dar nu poate fi mutată din loc nici o piatră fără aprobarea Direcției Generale de Conservare a Monumentelor Istorice. Premisele făcute mă conduc la a afirma că, dacă la Roma, pe parcursul secolelor, s-ar fi luat deciziile edilitare și arhitectonice care s-au luat la București în ultimii 60 de ani, orașul spre care duc toate drumurile ar fi acum unul cu totul și cu totul anonim. Domnule Președinte, pe vremea când erați primar general al capitalei, ați promis că veți face din București o capitală europeană, ceea ce implică mai ales salvarea identității orașului, prin protejarea monumentelor istorice, care fac din București un oraș unic. Astăzi sunteți Președintele României iar eu, în calitate de cetățean al unei țări care aspiră să facă parte din Uniunea Europeană, vă cer să-mi respectați dreptul de a mă simți cetățean european, garantându-mi că, în România, legile care protejează monumentele istorice nu sunt încălcate în mod flagrant, de aceea vă cer să opriți distrugerea Catedralei „Sfântul Iosif", locaș de cult aflat pe lista monumentelor istorice din capitală. Înainte de a scrie Parlamentului European, v-am scris dumneavoastră, domnule Președinte al României, cu speranța că veți interveni imediat pentru a opri construirea unui colos în imediata vecinătate a Catedralei „Sfântul Iosif". Acest act reparator ar fi o garanție că nu veți fi amintit în istoria Bucureștiului cu vorbele: „Ce n-a distrus Ceaușescu, a distrus Băsescu". Anca Mărtinaș Giulimondi

sursă Site-ul oficial al Arhidiecezei de București

Critici aduse proiectului

Arhidieceza de București a criticat în dese rânduri această construcție megalomanică precum și modul în care au fost acordate autorizațiile de construcție pentru această cladire aflată în imediata vecinatate a Catedralei Sfântul Iosif, care afectează structura de rezistență a acestui lăcaș de cult aflat în patrimoniul național, având o vechime de peste 125 de ani. În aceasta problemă s-a pronunțat și Suveranul Pontif (Papa Benedict al XVI-lea) printr-un comunicat al Biroului de presă al Sfântului Scaun din 4 decembrie 2006, cerând totodată, anularea acelor documente care au facut posibilă construirea Chatedral Plaza[1]. S-au strâns 371 de semnături în parlamentul european editându-se și o declarație în care se condamnă "cu fermitate construcția ilegală a clădirii zgârie nori menționate" și se angajează să transmită documentul Comisiei, Consiliului Europei, Guvernului Român și instituțiilor responsabile de protecția patrimoniului cultural european. Pe 10 iulie justiția română oprise lucrările șantierului până la încheierea procesului legal. Potrivit preotului Ungureanu de la Arhiepiscopia de București "suntem încrezători că dreptatea și adevărul vor învinge. Ne apărăm de o gravă nedreptate întrucât construcția zgârie nori a fost ridicată violând legea. Prea mulți s-au făcut că nu văd". Edificiul, construit într-un timp record, a ajuns la ultimul etaj, dar turnarea betonului a ajuns la jumătate. "Inginerii noștri ne-au dat asigurări că s-ar putea demonta și reconstrui în altă parte - explică preotul Ungureanu - noi, între timp, vom continua strângerea de semnături și alte inițiative de sensibilizare".

Președintele Traian Băsescu se face vinovat conform unei scrisori adresate primarului Fritz Schramma, citată de România Liberă, că: "atât în actuala sa calitate de președinte, cât și ca fost primar general al Bucureștiului, Traian Băsescu poartă responsabilitatea pentru activitățile de construcție de lângă Catedrala Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Armenească".

Construcţia de lângă Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif

Criticile Arhiepiscopiei romano-catolice din București

Arhiepiscopia a invocat în dese rânduri că aceasta construcție aduce grave prejudicii Catedralei Sfântul Iosif din urmatoarele motive:

• Catedrala „Sfântul Iosif" din București, monument istoric și de arhitectură de peste 125 de ani, este pusă în pericol de construirea unei clădiri de 75 m înălțime la mai puțin de 10 m distanță;

• Un proiect dezastruos: 19 etaje, parter și 4 niveluri subterane schimbă radical ambientul arhitectural în centrul Bucureștiului și afectează grav Catedrala „Sfântul Iosif".

• Ioan Robu s-a declarat de acord cu ac­tiunea pe care pri­marul So­rin Oprescu a inain­tat-o Curtii de Apel Ploiesti, in scopul anu­larii autorizatiei de construire emisa in 2006. In actiune se arata ca, din terenul de 700 mp care apartine Mu­nicipiului Bucuresti, si din care fostii primari Basescu si Vi­deanu au concesionat firmei Millennium doua parcele de 70 mp si respectiv 116 mp, lipsesc 155 mp care sunt insa "ocu­pati, fara niciun titlu, de lu­crarile desfasurate de Mille­nnium". In actiune se reclama "fraudarea legii" de catre Traian Basescu si Adriean Videanu, prin concesionarea celor doua parcele ale mu­nicipalitatii catre dezvol­ta­torul pro­iectului: "Prima con­cesiune s-a facut fara licitatie publica, iar a doua concesiune la fel, in plus avand si viciul grav al motivarii pe o ex­tindere a unei constructii, desi constructia nu exista la data concesionarii"

Istoricul acestui scandal

• 1998: este demarat proiectul.

• 1999: Arhiepiscopul dă un accept de principiu, pentru o clădire „relativ înaltă" (respectiv 17 m înălțime).

• 2001: investitorul oferă spații Arhiepiscopiei în viitoarea construcție, refuzând să dea asigurări pentru siguranța Catedralei.

• 2001: lucrările la clădirea Egnatia Bank, în zona Catedralei „Sfântul Iosif", produc avarii la o clădire a Arhiepiscopiei.

• aprilie 2001: În urma accidentului sus-menționat, ÎPS Ioan Robu își retrage ferm acceptul, realizând pe deplin pericolul construirii unei clădiri de dimensiuni uriașe lângă Catedrala „Sfântul Iosif".

• 2001: Biserica Armenească este afectată grav de construcția unui bloc similar în imediata ei vecinătate.

• 2001-2005: ÎPS Ioan Robu adresează constant scrisori atât autorităților competente în avizare și autorizare, cât și investitorului, exprimând ferm dezacordul față de proiect.

• Februarie 2006: în ciuda protestelor oficiale repetate, firma investitoare primește autorizația de construire de la Primăria Sectorului 1.

• Începând cu aprilie 2006, proteste publice ale comunității catolice din țară și protestele societății civile nu au determinat autoritățile (Primarul Capitalei, Ministrul Culturii, Prefectul Municipiului București) să găsească o soluție la conflict. În ciuda protestelor, autoritățile nu au luat măsuri. Lucrările continuă.

• Nota verbală trimisă de Sfântul Scaun la începutul lunii mai, exprimând îngrijorarea pentru siguranța Catedralei și pentru binele comunității catolice a rămas fără un răspuns oficial mai bine de 30 de zile.

• O scrisoare deschisă a fost trimisă de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de București, cerând:
  • stoparea lucrărilor în șantierul din imediata vecinătate a Catedralei „Sfântul Iosif"
  • revocarea autorizației de construcție 179/18/B/43074, emisă de primăria sectorului 1
  • inițierea unui proces de modificare a legislației pentru ca asemenea agresiuni asupra Bisericii și a Patrimoniului Cultural să nu mai fie posibile

• Arhiepiscopia Romano-Catolică de București a dat în judecată autoritățile implicate în procesul de avizare, considerând că este încălcată legea (50/1991), deoarece:
  • Autorizația a fost emisă fără o expertizare tehnică a Catedralei, înainte de începerea lucrărilor așa cum prevedeau avizele MCC și al ISC-ICMB
  • Absența unui acord în formă autentică din partea Arhiepiscopiei romano-catolice de București, așa cum prevede legea.

• Cerând, prin ordonanță prezidențială, oprirea lucrărilor în șantier, instanța a respins de două ori cererea Arhiepiscopiei romano-catolice de București.

• Academia Română a organizat în data de 30 Mai o sesiune specială de comunicări, cu titlul „București: orașul ca bun cultural", unde personalități importante și- au prezentat punctul de vedere cu privire la recentele modificări urbanistice din capitală și și- au exprimat dezacordul față de proiectele propuse, în mod special față de proiectul care afectează Catedrala „Sfântul Iosif".

• Două alte sesiuni de dezbatere publică au fost organizate de Civic Media (2 iunie) și de Alianța Civică împreună cu Asociația pentru Tranziție Urbană (22 iunie). De fiecare dată, reprezentanții societății civile au susținut cauza Catedralei, dar protestul lor nu a avut nici un ecou.

• Protestele publice au continuat. Pe data de 25 Mai, la orele 20:00, credincioșii catolici au făcut un lanț viu în fața bisericilor catolice din marile orașe ale României, în gest de solidaritate cu bucureștenii care cer protejarea Catedralei „Sfântul Iosif", amenințată de un șantier început în imediata vecinătate a monumentului.

• Acțiunea a avut loc simultan la Iași, Constanța, Bacău, Roman, Pitești, Craiova, Brăila, Tulcea, Turnu Severin, Timișoara și București. S-au alăturat și comunitățile greco-catolice de la Blaj, Cluj, Lugoj, Baia Mare, Oradea, Reghin, Târgu Mureș. În toate aceste orașe, clopotele bisericilor catolice au bătut deodată, joi, la ora 20.

• Marți, 13 iunie 2006, în sărbătoarea Sfântului Anton, la Padova și la București s-au făcut rugăciuni pentru salvarea Catedralei „Sfântul Iosif". La ora 19.30, Bazilica din Padova și Catedrala din București au fost în legătură directă, prin satelit, iar tradiționala procesiune și binecuvântare cu moaștele Sfântului Anton au putut fi urmărite de cei prezenți la Catedrala „Sfântul Iosif". La București a urmat o procesiune cu lumânări și crini, iar credincioșii au făcut un lanț viu în jurul Catedralei ca gest simbolic de apărare a bisericii celei mai reprezentative pentru comunitatea catolică din România.

• 12 iulie 2011: Curtea de Apel Suceava a decis că imobilul este construit ilegal. Cel care ar trebui să dispună demontarea imobililului de 19 etaje este primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Legături externe

• Comunicat de presa, 22 octombrie 2009, Primarul Sorin Oprescu a somat oprirea lucrărilor la obiectivul “Cathedral Plaza”
• Comunicatul de presă al Arhiepiscopiei romano-catolice din București
• România: la Parlamentul european cazul construcției zgârie nori care amenință catedrala catolică din București. Conferință de presă, joi, a IPS Ioan Robu
• Kolnul se mobilizeaza in sprijinul Catedralei "Sfantul Iosif"
• L'Europarlamento condanna la costruzione del grattacielo che minaccia la cattedrale di Bucarest

---