Catedrala Patriarhală din București
| Catedrala Patriarhală | |
 Catedrala Patriarhală în 2009 |
|
| Localitate | București |
|---|---|
| Adresa | Dealul Mitropoliei |
| Ctitor | Constantin Șerban Basarab |
| Cult | Ortodox |
| Descriere arhitecturală | |
| Data începerii | 1654 |
| Data finalizării | 1658 |
| Specificații | |
| Hram | Sfinții Împărați Constantin și Elena |
| Sfințită de | Mihnea al III-lea în anul 1658 |
| Lungime | 28 m (lungime interioară) |
| Lățime | 14,60 (lățimea în pronaos) |
Catedrala Patriarhală este o biserică din București, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de Constantin Șerban Basarab Cârnul și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, a fost sfințită de Mihnea al III-lea în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Date despre meșterul care a coordonat construirea edificiului nu s-au păstrat, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii, logăfătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.
[modificare] Descriere
Ca aspect general biserica este o copie a bisericii din Curtea de Argeș, turlele fiind asemănătoare cu biserica lui Neagoe Basarab. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.
