Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc, februarie 2014

Catedrala Mântuirii Neamului Românesc este o biserică în construcție, aflată în București pe Dealul Arsenalului. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale este stabilită la sfârșitul anului 2014.[1] Costurile medii ale investiției se ridică la suma de 200.000.000 euro, iar câștigătorul licitației pentru construirea edificiului este firma băcăoană Vanel Exim.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ideea unei catedrale naționale nu este deloc nouă, ea a fost propusă sinodului Bisericii Autocefale Române și regelui Carol I de Vasile Stroescu[2] și reluată în anii de după Primului Război mondial, când au și apărut schițe de proiecte ale arhitecților perioadei (cea mai cunoscută fiind a arhitectului Petre Antonescu) și a fost susținută de patriarhul Miron Cristea. Demn de remarcat este că această tendință spre o biserică națională nu aparține numai bisericii ortodoxe, ci a avut reflectări și în lumea protestantă (în Belgia a fost construită o astfel de catedrală, numai că priza acesteia la public a fost extrem de redusă).

Uitat în anii comunismului, proiectul a reapărut după 1989 cu ideea de a îl amplasa în Piața Unirii, dar a fost contestat de cercurile (inclusiv bisericești și ale urbaniștilor) care afirmă că o atât de mare investiție și un asemenea șantier în principalul nod de comunicări al capitalei nu se justifică, mai ales câtă vreme bisericile dărâmate în anii 1980-89 nu au fost reclădite, și câtă vreme liniile de tramvaie deservind cartierele sud-vest și nord-est ale capitalei (axă care nu dispune de nici-o linie de metrou) nu au fost din nou racordate (fiind separate de aproape 1 km de mers pietonal cu mai multe traversări primejdioase). Alte contestări vin rândurile arhitecților sau istoricilor de artă, care afirmă că ideea de catedrală nu face parte din tradiția românească (arh. Gheorghe Joja).

Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a pus piatra de temelie a noului edificiu.[3]

Posibile amplasamente[modificare | modificare sursă]

Tema de concurs a fost schimbată în permanență datorită schimbării amplasamentului. Actualmente, locul pe care deja s-a pus piatra de temelie este în spatele Casei Republicii, pe dealul Arsenalului. Alte date de temă de concurs sunt: capacitatea catedralei va fi de 5000 de persoane, spațiul pentru cor va fi dimensionat pentru 300 de persoane, subasmentul catedralei va adăposti o sală multifuncțională și spatii muzeale pentru 2000 de persoane, cu grupuri sanitare și garderoba aferentă. Înălțimea maximă este de 90 de metri la baza crucii.

„Dealul Arsenalului este cel mai potrivit loc dintre cele existente, cele ce pot fi puse la dispoziția Bisericii, ca dovadă că hotărârea Consiliului Național Bisericesc de ridicare a construcției în acest loc a fost adoptată zilele acestea și de Sfântul Sinod.”

Construirea Catedralei necesită o lege privind trecerea terenului din proprietatea statului în cea a BOR. Apoi va fi pusă piatra de temelie și vor fi sfințiti cei 11.000 de metri pătrați pe care va fi ridicată Catedrala.

„Banii necesari pentru construcție nu există, atât de la conturile speciale deschise de la începutul lui 1990, unde credincioșii au făcut donații, cât și din alte donații majore. De pildă, papa Ioan Paul al II-lea a donat mai demult 100.000 €, iar Arhiepiscopul Atenei, tot atât”, a mai spus episcopul Ciprian Câmpineanul. Acesta a adăugat că mai multe firme de construcții și-au anunțat deja intenția de a sponsoriza cu materiale de construcție marele proiect. În plus, există posibilitatea creării unor tabere de muncă pe Dealul Arsenalului, unde studenții vor putea da ajutor voluntar.

Din 1996 încoace au fost propuse mai multe amplasamente pentru Catedrală. Primul a fost Piața Unirii, în fața clădirii care adăpostește Unirea Shopping Center, unde în prezența Papei Ioan Paul al II-lea a fost slujită o troiță, ca piatră de temelie. În perioada 1999-2002 se discuta axul Bulevardului Unirii, în fața terenului pe care ar fi trebuit sa se inalțe noua clădire a Operei. [4]

În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol I, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Decizia de construire a Catedralei pe locul Monumentului Eroilor din Parcul Carol a stârnit numeroase controverse și proteste. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câștigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul general) care au emis autorizații pentru construirea Catedralei în parc, [5] astfel că Mausoleul a fost salvat și s-a trecut la căutarea unui alt amplasament pentru Catedrală.

În iunie 2009 Biserica Ortodoxă Română declara că ansamblul Catedralei se va întinde pe 11 hectare de teren, situate lângă Palatul Parlamentului. Se anunța că Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălțime de 120 de metri[1], va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter și va avea o suprafață de 38.000 de metri pătrați. Catedrala urma să aibă o structură de beton armat cu ziduri de cărămidă, în interiorul căreia vor putea intra aproape 5.000 de pelerini, Se intenționa ca slujba să poată fi urmărită de la fața locului chiar de 125.000 de credincioși, pe ecrane montate pe holuri și în exteriorul Catedralei. Costul total al lucrării era estimat la 400 de milioane de euro, bani în care sunt incluse finisajele, sculptura și pictura. [6][7]

Câștigătorul concursului de proiecte[modificare | modificare sursă]

Vineri 3 iulie 2010 BOR a anunțat că firma Vanel Exim din Bacău a fost desemnată câștigătoare a concursului de proiectare pentru ridicarea lăcașului de cult, la un preț în jur de 100 de milioane de euro, mai mic decât prețul inițial al lucrării la roșu, care fusese estimat la 180-200 de milioane de euro. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat că pentru proiect nu vor veni bani de la statul român și că Biserica își asumă întreaga responsabilitate financiară, banii împrumutați urmând a fi înapoiați într-un termen de 15 - 20 de ani, plus o perioadă de grație, de la ridicarea construcției la roșu. Locul ales este Dealul Arsenalului, pe un teren aflat în proprietatea Patriarhiei din 2005, acordat prin ordonanță de Guvern, având ca destinație exclusivă construcția Catedralei Mântuirii. Catedrala va avea 120 m lungime, 70 m lățime și 120 m înălțime, se va desfășura pe o suprafață de 38.000 de metri pătrați și va avea două hramuri: "Înălțarea Domnului" (Ziua Eroilor) și "Sfântul Apostol Andrei". La prețul ridicării la roșu se vor adăuga încă circa 200 de milioane de euro pentru picturile din Catedrală.[8]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Catedrala Mântuirii Neamului prinde contur. Patriarhia a investit până acum 50 de milioane de euro, 19 aprilie 2013, Realitatea TV, accesat la 12 august 2013
  2. ^ BASARABIA - PRABUSIREA UNEI LUMI Portret realizat de Prof. Dr. Ioan Bulei aristocratului român Vasile Stroescu.
  3. ^ Prea Fericitul Patriarh Daniel a pus piatra de temelie la Catedrala Patriarhala, 29 noiembrie 2007, Dorina Zdroba, CrestinOrtodox.ro, accesat la 8 septembrie 2013
  4. ^ Catedrala Neamului mintuieste Casa Poporului
  5. ^ Catedrala Neamului se mută
  6. ^ Catedrala Mântuirii Neamului: 110 metri înălțime, 12 lifturi, capacitate - 5.000 de pelerini, cost – 400 milioane de euro - VIDEO, 26 iunie 2009, Gândul, accesat la 12 august 2013
  7. ^ Catedrala Mântuirii, un hibrid ortodox-catolic, 10 Decembrie 2009, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei, accesat la 30 decembrie 2011
  8. ^ O firmă din Bacău va construi Catedrala Mântuirii Neamului la “prețul rezonabil” de 100 de milioane de euro, 2 iulie 2010, Gândul, accesat la 12 august 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]