Castrul roman Drobeta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Monument istoric.svg Castrul roman Drobeta Porolissum-porta-praetoria-icon.png
Turnu Severin Drobeta.jpg
Vedere spre Dunăre
Tip Castru auxiliar
Tip construcție Zid de piatră
Perioadă
de activitate
103 - sec. VI
Unități prezente Legiunea I Italica[1]

Legiunea a IV-a Flavia Felix[2]
Legiunea a V-a Macedonica[3]
Legiunea a VII-a Claudia
Legiunea a XIII-a Gemina[4]
Cohorta I Antiochensium[5]
Cohorta I Sagittariorum [6]
Cohorta I Cretum
Cohorta a II-a Hispanorum
Cohorta a III-a Brittonum
Cohorta a III-a Campestris[7]

Dimensiuni și suprafață 137 x 122 m2 (1,6 ha)
Davă preexistentă Drobeta
Unitate administrativă Dacia Apulensis
Legături directe cu castrele (Breznița-Ocol)(Puținei)(Hinova)
Cod RAN 109782.06
Amplasare 44°37′29.8″N 22°40′4.87″E / 44.624944°N 22.6680194°E / 44.624944; 22.6680194
Localitate Drobeta-Turnu Severin
Castrul roman Drobeta se află în România
{{{alt}}}
Poziția castrului pe harta României

Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105) de împăratul Traian, un castru roman de apărare și un important centru militar și politic, inițial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme, străzi și în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În răstimpul existenței sale, castrul roman Drobeta este marcat de cinci perioade de modificări majore:

  1. Traian - Adrian;
  2. Mijlocul sec. al III-lea, când în timpul împăratului Gallienus, sunt reconstruite, odată cu termele, turnurile, porțile și curtinele care suferiseră distrugeri în urma războiului carpic din anii 245-247.
  3. Sfârșitul sec. al III-lea (Dioclețian); când sunt refăcute în totalitate incinta castrului care păstrează în continuare vechea formă și dimensiunile; de remarcat sunt apariția turnurilor de colț în formă de arc de cerc. Porții de sud i se adaugă două turnuri . Alte turnuri de formă dreptunghiulară protejează porțile de nord, vest și est, accesul făcându-se numai pe poarta sudică.
  4. sec. al IV-lea până la începutul sec. al V-lea marchează pe lângă îngroșarea și înălțarea zidurilor incintei, modificarea interiorului castrului, când este ridicat un edificiu în formă de cruce greacă, compus din 78 de încăperi de formă pătrată,
  5. Anastasius - Iustinian.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Drubetis; Drubeta; Drobeta. Cât privește denumirea tardivă a Drobetei, Theodora, aceasta este atestată numai de Procopius de Cesareea (De Aedif., IV, 6, 15) fiind considerată drept o creație a împăratului Iustinian, în cinstea soției sale. M. Mirkovič acreditează în schimb proveniența toponimului Teodora de la soția lui Constantin cel Mare. M. Garačanin crede că acest toponim ar fi fost aplicat nu întregului castru creștin, ci numai unui sector al său. Dacă în sec. al IV-lea d.C. sunt folosite ambele denumiri (Drobeta și Teodora), în sec. al VI-lea se pare că a fost utilizată numai denumirea de Teodora.

Această așezare a fost ridicată la rang de municipiu în 121 de împăratul Hadrian și la rang de colonie în 193 de Septimiu Sever.

Drobeta reprezentată în Notitia Dignitatum, Dux Daciae Ripensis

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bancila, Radu; Teodorescu, Dragos (1998), "Die römischen Brücken am unteren Lauf der Donau", in Zilch, K.; Albrecht, G.; Swaczyna, A. et al., Entwurf, Bau und Unterhaltung von Brücken im Donauraum, 3. Internationale Donaubrückenkonferenz, 29–30 October, Regensburg, pp. 401–409
  • Galliazzo, Vittorio (1994), I ponti romani. Catalogo generale, Vol. 2, Treviso: Edizioni Canova, pp. 320–324 (No. 646), ISBN 88-85066-66-6
  • Griggs, Francis E. (2007), "Trajan's Bridge: The World's First Long-Span Wooden Bridge", Civil Engineering Practice 22 (1): 19–50, ISSN 0886-9685
  • Gušić, Sima (1996), "Traian's Bridge. A Contribution towards its Reconstruction", in Petrović, Petar, Roman Limes on the Middle and Lower Danube, Cahiers des Portes de Fer, 2, Belgrade, pp. 259–261
  • O’Connor, Colin (1993), Roman Bridges, Cambridge University Press, pp. 142–145 (No. T13), 171, ISBN 0-521-39326-4
  • Serban, Marko (2009), "Trajan’s Bridge over the Danube", The International Journal of Nautical Archaeology 38 (2): 331–342, doi:10.1111/j.1095-9270.2008.00216.x
  • Tudor, D. (1974a), "Le pont de Trajan à Drobeta-Turnu Severin", Les ponts romains du Bas-Danube, Bibliotheca Historica Romaniae Études, 51, Bucharest: Editura Academiei Republicii Socialiste România, pp. 47–134
  • Tudor, D. (1974b), "Le pont de Constantin le Grand à Celei", Les ponts romains du Bas-Danube, Bibliotheca Historica Romaniae Études, 51, Bucharest: Editura Academiei Republicii Socialiste România, pp. 135–166
  • Ulrich, Roger B. (2007), Roman Woodworking, Yale University Press, pp. 104–107, ISBN 0-300-10341-7
  • Vučković, Dejan; Mihajlović, Dragan; Karović, Gordana (2007), "Trajan's Bridge on the Danube. The Current Results of Underwater Archaeological Research", Istros (14): 119–130
  • ¹Marie-Henriette QETTE (dir), La "crise" de l'Impère Romain, de Marc Aurèle à Constantin, Presse de l'Université Paris-Sorbonne, 2006, p. 483.
  • M. Mirkovič, Rimski gradovi na Dunavu u Gornjoi Meziji, Belgrad, 1968, p. 114 și M. Garačanin, în Starinar, XLV-XLVI, 1994-1995, p. 38, Teodora vs Drobeta

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ CIL III, 8072
  2. ^ CIL III, 14484
  3. ^ CIL III, 8066a
  4. ^ AE 1936, 9
  5. ^ Radu Florescu, Drobeta: l’accampamento e la città romana, in Traiano ai confini dell’Impero, Ancona 1998, a cura di Grigore Arbore Popescu, p.129;
  6. ^ Rapoarte arheologice: Zona de vest a castrului Drobeta
  7. ^ CIL III, 14216,08

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]