Castrul roman Ad Mutriam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Monument istoric.svg Castrul roman Ad Mutriam Porolissum-porta-praetoria-icon.png
Tip Castru de marș
Tip construcție Palisadă și val de pământ
Dimensiuni și suprafață 156 x 114 m2 [1] (1,7 ha)
Unitate administrativă Dacia Malvensis
Legături directe cu castrele (Pinoasa)[2](Puținei)
Cod RAN 79647.01
Cod LMI [[Cod:LMI:GJ-I-s-B-09155[3]|GJ-I-s-B-09155[3]]]
Amplasare 44°49′58.81152″N 22°55′54.41757″E / 44.8330032000°N 22.9317826583°E / 44.8330032000; 22.9317826583
Denumire loc Chivadarul[3] / Cetate
Localitate Valea Perilor (Cătunele)
Castrul roman Ad Mutriam se află în România
{{{alt}}}
Poziția castrului pe harta României

Castrul se află în satul Valea Perilor, județul Gorj, pe o terasă aluvionară a râului Motru, la aproximativ 130 m de șoseaua ce leagă orașele care leagă orașele Motru și Baia de Aramă, fiind mărginit la est de pârâul Chivădarul. Forma castrului este dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite.[2] Castru este aliniat pe lungimea sa cu axa nord-sud, poarta pretoriană aflându-se în partea sudică. Castrul avea rolul de a supraveghea regiunea muntoasă de pe Valea Motrului - locuită de o numeroasă populație dacică. [2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele cercetări sitematice s-au efectuat în anul 1973 de către Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu Severin și Institutul de Arheologie București, iar după aceea continuate în perioada 1981-1984 de către Muzeul Județean Gorj în colaborare cu Institutul de Arheologie București.[2]

Pe teritoriul castrului s-au descoperit numeroase fragmente ceramice de origine romană și dacică, indicând faptul că dacii au conviețuit alături de soldații și coloniștii romani.[2] O importantă descoperire referitoare la cronologia acestui castru o constituie o monedă romană emisă de împăratul Gallienus, monedă ce o reprezenta pe soția împăratului, Salonina.[2] De asemenea s-a descoperit un signum militare în forma unei mâini de bronz ce purta o reprezentare a zeiței Victoria pe vârful degetelor, obiect ce se păstrează la muzeul din Drobeta Turnu Severin.[2]

În apropierea castrului, în partea de nord și est, s-a dezvoltat așezarea civilă romană ce se întindea pe o suprafață de circa 20 ha.[2]

Drumul roman a fost identificat și el. Acesta lega castrul de castrul de la Pinoasa, trecând prin dreptul localităților Glogova și Apa Neagră luând apoi spre cursul Tismanei.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ TRUPE FARA CASTRE, CASTRE FARA TRUPE ÎN DACIA, Dan Matei
  2. ^ a b c d e f g h i Castrul și așezarea civilă romană de la Cătunele, de Dr. Gheorghe Calotoiu
  3. ^ a b Lista Monumentelor Istorice 2004 - Judetul Gorj, p.7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]