Castrul roman Ad Mutriam
| |||||
| Tip | Castru de marș | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip construcție | Palisadă și val de pământ | ||||
| Dimensiuni și suprafață | 156 x 114 m2 [1] (1,7 ha) | ||||
| Unitate administrativă | Dacia Malvensis | ||||
| Legături directe cu castrele | (Pinoasa)[2] • (Puținei) | ||||
| Cod RAN | 79647.01 | ||||
| Cod LMI | [[Cod:LMI:GJ-I-s-B-09155[3]|GJ-I-s-B-09155[3]]] | ||||
| Amplasare | 44°49′58.81152″N 22°55′54.41757″E / 44.8330032000°N 22.9317826583°E | ||||
| Denumire loc | Chivadarul[3] / Cetate | ||||
| Localitate | Valea Perilor (Cătunele) | ||||
  Poziția castrului pe harta României | |||||
Modifică text  |
|||||
Castrul se află în satul Valea Perilor, județul Gorj, pe o terasă aluvionară a râului Motru, la aproximativ 130 m de șoseaua ce leagă orașele Motru și Baia de Aramă, fiind mărginit la est de pârâul Chivădarul. Forma castrului este dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite.[2] Castru este aliniat pe lungimea sa cu axa nord-sud, poarta pretoriană aflându-se în partea sudică. Castrul avea rolul de a supraveghea regiunea muntoasă de pe Valea Motrului - locuită de o numeroasă populație dacică. [2]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Primele cercetări sitematice s-au efectuat în anul 1973 de către Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu Severin și Institutul de Arheologie București, iar după aceea continuate în perioada 1981-1984 de către Muzeul Județean Gorj în colaborare cu Institutul de Arheologie București.[2]
Pe teritoriul castrului s-au descoperit numeroase fragmente ceramice de origine romană și dacică, indicând faptul că dacii au conviețuit alături de soldații și coloniștii romani.[2] O importantă descoperire referitoare la cronologia acestui castru o constituie o monedă romană emisă de împăratul Gallienus, monedă ce o reprezenta pe soția împăratului, Salonina.[2] De asemenea s-a descoperit un signum militare în forma unei mâini de bronz ce purta o reprezentare a zeiței Victoria pe vârful degetelor, obiect ce se păstrează la muzeul din Drobeta Turnu Severin.[2]
În apropierea castrului, în partea de nord și est, s-a dezvoltat așezarea civilă romană ce se întindea pe o suprafață de circa 20 ha.[2]
Drumul roman a fost identificat și el. Acesta lega castrul de castrul de la Pinoasa, trecând prin dreptul localităților Glogova și Apa Neagră luând apoi spre cursul Tismanei.[2]
Referințe[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Castrele romane din Gorj lăsate în paragină
- Roman castra from Romania - Google Maps / Earth Arhivat în , la Archive.is