Castelul Bánffy de la Bonţida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Castelul Bánffy de la Bonţida
Castelul Bánffy
Informaţii despre clădire
Localitate	Bonţida
Ţară	România
Arhitect	Agostino Serena Joseph Emmanuel Fischer von Erlach
Beneficiar	Familia Bánffy
Data începerii construcţiei	1437
Data finalizării	1543
Stil	Baroc

Castelul Bánffy (sau Castelul Bánffy de la Bonţida, coord. 46°54′36″N, 23°48′36″E) este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, judeţul Cluj. A fost denumit "Versailles-ul Transilvaniei".

[modifică] Istoric

Bonţida - Faţada principală a castelului Bánffy (cca. 1890).

Prima atestare documentare a castelului datează din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680) exista un sistem de fortificaţii care înconjura conacul. Se bănuieşte însă că pe acest loc a existat o reşedinţă nobiliară încă din secolul XIV, iar construcţia la castel a început în 1437, când baronul Banffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-şi ridica o cetate, şi a fost finalizată în 1543. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist şi cel baroc.

Denes Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca şi Cluj şi consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I a fost cel care a iniţiat construcţia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena.

Moştenitorul său, Denes Bánffy II a iniţiat recontrucţia castelului, începând din 1745 în stil baroc, după planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În primă fază reconstrucţia s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza şi locuinţele servitorilor. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi aşezate în poziţia literei U.

Bonţida - Intrarea principală în incinta castelului Bánffy (1940-1944). ^[1]

Bonţida - Incinta castelului cu manejul cailor şi trăsurile pregătite pentru plimbare (cca. 1890).

Bonţida - Prima variantă a galeriei neogotice a castelului Bánffy (cca. 1890).

În 1850 arhitectul A. Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus "Metamorfoza" de Ovidiu în grandioase statui de piatră care decorau poarta.

Jozsef Banffy a decis demolarea turnului de poartă în 1820, unind curtea renascentistă cu cea barocă, iar din piatra rezultată a fost ridicată moara de apă din apropiere. Totodată el a decis şi transformarea parcului baroc într-unul romantic, specific englezesc.

Bonţida - La pescuit, în parcul castelului (cca. 1890).

În anul 1944, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar. Imobilul a fost serios afectat la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit şi incendiat întreg ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, bine-cunoscuta galerie de portrete şi biblioteca. Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment şi ultimul proprietar al castelului, iniţiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra şi să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se consideră a fi o acţiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului.

[modifică] Perioada comunistă

Într-o latură încă funcţională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producţie ("C.A.P.") Bonţida. Naţionalizarea şi lipsa oricărei întreţineri a clădirilor şi parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcţie. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reuşit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituţiei (secţia donaţii, str. I. C. Brătianu), unde se găsesc şi astăzi.

În perioada anilor 60 Direcţia Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acţiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcţii, iar parcul a devenit treptat în păşune, copacii devenind lemn de foc.

[modifică] Perioada postcomunistă

După căderea regimului comunist a început restaurarea ansamblului. Decisivă în acest sens a fost colaborarea între "Institute of Historic Building Conservation" din Marea Britanie, Oficiul pentru Protecţia Patrimoniului Cultural din Ungaria şi Ministerul Culturii si Cultelor din România. Lucrările de restaurare s-a făcut sub înaltul patronaj al Prinţului Charles de Wales, care a vizitat în mai multe rânduri şantierul.

[modifică] Note

[modifică] Vezi şi

• Palatul Bánffy
• Castelul Bánffy din Borşa
• Castelul Bánffy de la Răscruci
• Castele în judeţul Cluj

[modifică] Imagini

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Castelul Bánffy de la Bonţida

[modifică] Legături externe

• Crepuscul la castel
• Descrierea operaţiunilor arheologice efectuate la castel
• Planul castelului
• Revitalizarea castelului Bánffy, Bonţida, România
• de Descriere castelului
• de Imagini
• de Istoria castelului de la Bonţida
• en Site-ul organizaţiei "Transilvania Trust"
• Imagini 01
• hu Imagini 02
• hu Imagini 03