Casa memorială Ion Creangă din Humulești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Casa memorială Ion Creangă
Acasă la Ion Creangă.jpg
Fondat 1951/52[1][2]
Locația Str. Ion Creangă nr. 8, 615202 Humulești, Neamț, România[2]
Tip muzeu memorial[3]
Vizitatori 40.000 anual[4]
Site web MMICH.Muzeu-Neamt.ro

Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul NT-IV-m-A-10763.[5]

Construcția este formată din două încăperi micuțe și o tindă. Atracța turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ion Creangă (1837 - 1889) a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. În imagine: bustul scriitorului din curtea muzeului

Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833[5]), bunicul povestitorului.[6] Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig.[6] Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855,[7] când a plecat spre Iași, la Seminarul de la Socola.[6] După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de fiica lor cea mai mică, Ileana.[6] Ulterior, aceasta, neavând copii, a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă.[6] Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga.[8] În 1944 Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociației Învățătorilor din România.[8] Casa a fost în continuare îngrijită de doi dintre copiii Sofiei, Zahei și Antonică Grigoriu și a funcționat neoficial ca muzeu până la 1951.[6] Atunci, la inițiativa lui Zahei, a avut loc deschiderea propriu-zisă a actualului muzeu memorial.[6] Cele mai importante reparații (restaurări s-au mai realizat în 1960 și 1988[9]) au avut loc în 1975, când a fost refăcut acoperișul și s-a înlocuit tavanul.[6]

Casa memorială Ion Creangă din Humulești a devenit în scurt timp, unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale din județul Neamț.[1] În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din țară, trecându-i pragul anual mai mult de 40.000 de turiști români și străini.[4] În fiecare an, casa patronează Manifestarile „Zilele Creangă”, precum și activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate.[10]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Intrarea în curtea muzeului
„Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!”
—Ion Creangă[11]

Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială.[12] Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă.[13] Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică.[12]

În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda.[14] În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea.[14] În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut ale mamei, iar pe o măsuță se pot vedea ceaslovul (prima carte după care a învățat să citească)[14] și bustul său.[13] În tindă se pot observa foarte multe panouri cu date despre scriitor, iar în camera următoare, adică în cămară, se afla intrarea în pod unde Nică a ascuns pupăza din tei.[14]

Atracța turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică, realizate de plasticianul Eugen Taru pentru ilustrarea ediției din 1949 a Amintirilor din copilărie.[13][10] Persoane implicate în organizarea expoziției tematice a muzeului și în colecționarea obiectelor etnografice necesare organizării expoziției au fost: Z. Grigoriu (descendent al povestitorului) și preotul Cosma (preotul satului Humulești).[2]

Accesul către muzeu este reprezentat de DN15C.[2] Această rută face legătura între Târgu Neamț și reședința de județ, Piatra Neamț.[15]

Alte locuri legate de casa memorială[modificare | modificare sursă]

  • Lângă Casa memorială Ion Creangă din Humulești se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă:[17] mătușa Mărioara, Smărăndița, Moș Chiorpec, capra cu trei iezi, ursul păcălit de vulpe etc..[18] Acesta este primul parc tematic despre opera unui scriitor construit în România.[19] Se pare că cei de la Casa memorială „Ion Creangă” nu privesc parcul ca pe o concurență: „La început au avut mici rezerve, dar când au văzut ce a ieșit, și-au schimbat părerea”, a afirmat patroana parcului, Niculina Gârneț.[20]
  • În cămara casei memoriale de la Humulești se pot vedea fotografiile scriitorului și cealaltă casă de la Țicău.[14] Marele povestitor Ion Creangă și-a petrecut ultimii ani din viață în casa care a devenit cunoscută apoi drept Bojdeuca din Țicău. Creangă a locuit în căsuța de pe strada Simion Bărnuțiu din 1872 până la moartea sa, în 1889. Mihai Eminescu, bunul său prieten, a locuit și el aici în 1876.[21] Construită înainte de 1850, bojdeuca a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial literar din România) la 15 aprilie 1918.[22]

Note și referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b ro Casa Memoriala Ion Creanga Humulesti – Tg Neamt”. Muzee; Obiective turistice. viziteazaneamt.ro. 23 septembrie 2009. http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/casa-memoriala-ion-creanga-humulesti-tg-neamt/. Accesat la 4 august 2012. 
  2. ^ a b c d ro Casa Memorială "Ion Creangă"”. ghidulmuzeelor.cimec.ro. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=457. Accesat la 4 august 2012. 
  3. ^ ro Lista completă a muzeelor și colecțiilor”. ghidulmuzeelor.cimec.ro. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/muzee.asp. Accesat la 4 august 2012. 
  4. ^ a b ro Vizitatori la Ion Creangă”. guratirgului.ro. http://www.guratirgului.ro/2012/04/19/vizitatori-la-ion-creanga/. Accesat la 4 august 2012. 
  5. ^ a b ro Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României. Ultima pagină (p. 43), nr. crt. 546.
  6. ^ a b c d e f g h Angel, Mărtinaș (3 august 2012). „Panou cu informații despre Casa memorială Ion Creangă din Humulești”. Wikimedia Commons. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Panel_with_informations_about_the_Memorial_Museum_Ion_Creanga_from_Humulesti.jpg. 
  7. ^ În luna septembrie a anului 1846 începe cursul primar în satul natal, la școala înființată de preotul Ion Humulescu (Nemțeanu) cu dascălul Vasile a Ilioaiei (Vasilcăi). În 1848 trece la școala învățătorului Neculai Nanu din Broșteni. În 1853 Creangă termină clasa a treia primară la școala publică de la Târgul Neamț, avându-l ca profesor pe Isaia Teodorescu („popa Duhu”). Un an mai târziu este numit Ion Ștefănescu și termină clasa a patra, iar în toamnă se înscrie la școala de catiheți din Fălticeni („fabrica de popi”). Pe 6 noiembrie 1855 Ion Creangă este admis în anul al II-lea la seminarul din Socola.
    Sursa: Ion Creangă - note bibliografice
  8. ^ a b ro Casa memoriala Ion Creanga - Targu-Neamt”. zigzagturistic.ro. http://zigzagturistic.ro/list_obiectiv/4-Targu-Neamt/2-Casa-memoriala-Ion-Creanga.html. Accesat la 4 august 2012. 
  9. ^ ro Casa Memorialã "Ion Creangă"”. einformatii.ro. http://www.einformatii.ro/content.php?c=eutile_cautare&utile_id_cat=3&utile_id_sub_cat=10&id_judet=0&utile_id=54139&q=casa+armatei&p=14&informations=casa+memoriala+ion+creanga. Accesat la 4 august 2012. 
  10. ^ a b ro Vocatia educativa a muzeelor din Tirgu-Neamt”. vacantesicalatorii.ro. http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=1367. Accesat la 4 august 2012. 
  11. ^ ro Amintiri din copilărie”. Wikisource. http://ro.wikisource.org/wiki/Amintiri_din_copil%C4%83rie.  Al doilea capitol, primul paragraf.
  12. ^ a b ro Muzeul Memorial Ion Creangă”. neamt.ro. http://www.neamt.ro/cmj/memoriale/mmic.html. Accesat la 4 august 2012. 
  13. ^ a b c ro Marcella, Drăgan. „Muzeul Memorial Ion Creangă - Casa amintirilor”. vacantelatara.ro. http://www.vacantelatara.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=664. Accesat la 4 august 2012. 
  14. ^ a b c d e ro Nicoleta, Curelea (23 august 2010). „Casa Memoriala Ion Creanga. Humulesti”. Cultura-Traditii. femeiastie.ro. http://www.femeiastie.ro/lifestyle/cultura-si-traditii/casa-memoriala-ion-creanga--humulesti. Accesat la 4 august 2012. 
  15. ^ ro Neamț: Circulația pe DN15C, reluată pe un fir, mii de gospodării, fără energie electrică”. ziaruldebacau.ro. 1 iulie 2010. http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2010/07/01/neamt-circulatia-pe-dn15c-reluata-pe-un-fir-mii-de-gospodarii-fara-energie-electrica.html. Accesat la 4 august 2012. [nefuncțională]
  16. ^ en Pictură de şevalet - Băeşu, Aurel. Casa din Humuleşti”. europeana.cimec.ro. http://europeana.cimec.ro/detaliu.asp?k=6B5B8BAB32374327BEF8B4BE1B4133F17. Accesat la 5 august 2012. 
  17. ^ ro Moldova - Parc Tematic Ion Creanga”. 360trip.ro. 24 octombrie 2009. http://www.360trip.ro/index1.php?version=krpano&datei=parctematiccreanga&region=Moldova. Accesat la 3 august 2012. 
  18. ^ ro Parcul Natural Vânători Neamț”. ariiprotejate.eu. http://www.ariiprotejate.eu/home/46-parcul-natural-vantori-neam.html. Accesat la 2 august 2012. 
  19. ^ ro Mama "Ursului pacalit de vulpe"”. jurnalul.ro. 24 august 2004. http://www.jurnalul.ro/viata-mea-e-un-roman/mama-ursului-pacalit-de-vulpe-62443.htm. Accesat la 2 august 2012. 
  20. ^ ro Vecină cu Ion Creangă”. evenimentul.ro. 6 octombrie 2007. http://www.evenimentul.ro/articol/vecina-cu-ion-creanga.html. Accesat la 2 august 2012. 
  21. ^ ro Cosmin, Turcu (20 august 2011). „Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, locul unde poveștile și amintirile sunt la ele acasă (FOTO)”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/locale/iasi/Iasi_SImbolul_Iasiului_Bojdeuca_Ion_Creanga_foto_0_539346069.html#. Accesat la 4 august 2012. 
  22. ^ ro Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca) - Istoric”. muzeulliteraturiiiasi.ro. http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee/muzeul-ion-creanga-bojdeuca-9/istoric/. Accesat la 4 august 2012. 
  23. ^ ro Parcul tematic Ion Creanga - Targu-Neamt”. zigzagturistic.ro. http://www.zigzagturistic.ro/list_obiectiv/4-Targu-Neamt/9-Parcul-tematic-Ion-Creanga.html. Accesat la 2 august 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Casa memorială Ion Creangă din Humulești