Casa Matia din Cluj
| Casa Matia din Cluj | |
 Vedere din față |
|
| Informații despre clădire | |
|---|---|
| Localitate | Cluj-Napoca |
| Țară | România |
| Adresa | Str. Matei Corvin nr. 6 |
| Cod LMI | CJ-II-m-A-07393 |
| Data începerii construcției | Sec. XV |
| Data finalizării | Sec. XV |
| Stil | Gotic, Renascentist |
Casa Matia din Cluj, inițial „Casa Stefan Kolb”, aflată în evul mediu pe strada Sfântul Spirit, cu numărul de casă 258,[1] este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj, unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. În această clădire s-a născut regele Matia Corvin.
Cuprins |
[modificare] Istoric
Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparțut patricianului sas Stefan Kolb.[2] Conform unor alte surse, ar fi fost folosită și drept han[3], iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită orașului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă comemorativă, proiectată de Lajos Pakey și realizată de sculptorul György Zala. Placa, există și astăzi, textul ei fiind:
În această casă s-a născut, în 27 martie 1443,
Matia cel Drept,
fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi.
Grația marelui rege
a scutit casa natală de orice împovărare.
Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea
a întărit privilegiile acestei case.
Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I,
a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887
și, cu o donație mărinimoasă, a avut grijă,
să fie însemnată pentru veșnica pomenire.
Vestitoare a pioșeniei și stimei, această placă comemorativă a fost
pusă de către orașul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai
mare fiu al său. 1888.[4]
În această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matia Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara. Ulterior, Matia Corvin a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat[5].
Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene[6], unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse și cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de volume ale colecției fuseseră donate de către profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a funcționat până în 1935.
După cel de-al doilea război mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi Universitatea de Artă și Design, care o folosește și în clipa de față. În 1996 a fost instalată o placă comemorativă în limbile română și engleză.
[modificare] Descriere
Clădită în stil gotic, Casa Matia a suferit de-a lungul timpului modificări diverse și adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfârșitul secolului al XIX-lea, aflându-se într-o stare avansată de degradare, a fost restaurată, introducându-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurată din nou nou în 1940 de către arhitectul Károly Kós, iar apoi, în perioada comunistă, au fost eliminate multe din modificările anilor 1900.
[modificare] Referințe
- Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3
- Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Bucharest
