Carol al IX-lea al Suediei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Carol al IX-lea
Charles IX of Sweden.jpg
Rege al Suediei
Domnie 6 martie 1604 – 30 octombrie 1611
Încoronare 15 martie 1607
Predecesor Sigismund
Succesor Gustav al II-lea Adolf
Căsătorit(ă) cu Maria de Palatinate-Simmern
Christina de Holstein-Gottorp
Urmași
Caterina, Contesă Palatină de Kleeburg
Gustavus Adolphus al Suediei
Maria Elisabeta, Ducesă de Ostrogothia
Charles Philip, Duce de Södermanland
Casa regală Casa de Vasa
Tată Gustav I al Suediei
Mamă Margaret Leijonhufvud
Naștere 4 octombrie 1550
Castelul Stockholm
Deces 30 octombrie 1611 (61 ani)
Castelul Nyköping
Înmormântare Catedrala Strängnäs

Carol al IX-lea al Suediei suedeză Karl IX (4 octombrie 155030 octombrie 1611) a fost rege al Suediei din 1604 până la moartea sa. A fost fiul cel mic al regelui Gustav I al Suediei și al celei de-a doua soții, Margaret Leijonhufvud, fratele regilor Eric al XIV-lea și Ioan al III-lea, unchiul regelui Sigismund al III-lea Vasa.

Conform testamentului tatălui său, el a primit, cu titlu de apanaj, Ducatul de Södermanland, care a inclus provinciile Närke și Värmland, însă nu a intrat în posesia lor efectivă decât după căderea lui Eric și după succesiunea lui Ioan la tron, în 1568.

El a preluat tronul prin apărarea cauzei protestanților în timpul perioadelor tensionate și a conflictelor religioase între sectele concurente ale creștinismului. Aceste conflicte cauzaseră deja cearta dinastică.

Domnia sa a marcat începutul capitolului final, atât pentru Reformă cât și pentru Contra-reformă. Odată cu moartea fratelui său în noiembrie 1592, tronul Suediei a fost acordat nepotului său și aliatului Habsburg, Sigismund al Poloniei și Suediei. În timpul politicilor tensionate care au predominat, Carol a văzut moștenirea tronului protestant suedez care era deținut de nepotul său care era un romano-catolic devotat, ducând la mulți ani de controverse religioase și discordie.

În această perioadă, el și Consiliul privat suedez au guvernat în numele lui Sigismund, în timp ce acesta a rămas în Polonia. După mai multe preliminarii, Stander Riksens l-a forțat pe Sigismund să abdice în favoarea lui Carol, în 1595. Războiul care dura de decenii între cele două linii ale casei de împărați Vasa a continuat și a fost nevoie să se refacă uniunea dintre tronurile Poloniei și Suediei, ducând la alte războaie dinastice.

În cele din urmă, Riksdag la Linköping a declarat pe 24 februarie 1604, că Sigismund a abdicat de la tronul suedez și că ducele Carol este recunoscut ca suveran. El a fost declarat rege sub numele de Carol al IX-lea. Domnia scurtă a lui Carol a fost una cu lupte continue. Ostilitatea poloneză și destrămarea Rusiei l-au implicat în lupte pentru posesia regiunilor Livonia și Ingria, în Războiul polono-suedez (1600 - 1611) și Războiul Ingrian, în timp ce pretențiile sale asupra regiunii Lappland au dus la un alt război cu Danemarca, în ultimul an al domniei sale.