Carlo Emilio Gadda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Carlo Emilio Gadda (n. 14 noiembrie 1893 - d. 21 mai 1973) a fost un scriitor italian. A introdus elemente de jargon și dialectale îmbogățind limba literară italiană până la un nivel baroc. Opera sa polemică și protestatară dezvăluie adevărul despre fascism, utilizând în acest scop alegoria și grotescul.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • 1931: Madonna filozofilor ("La Madonna dei filosofi")
  • 1939: Minunile Italiei ("Le meraviglie d'Italia")
  • 1943: Anii ("Gli anni")
  • 1952: Prima carte de fabule ("Il primo libro delle favole")
  • 1953: Nuvele din ducatul în flăcări ("Novelle dal ducato in fiamme")
  • 1955: Jurnal de război și închisore ("Giornale di guerra e di prigionia")
  • 1957: Îngrozitoarea surpriză din Via Merulana ("Quer pasticciaccio brutto de via Merulana")
  • 1958: Călătoriile, moartea ("I viaggi, la morte")
  • 1963: Cunoașterea durerii ("La cognizione del dolore").

Distincții[modificare | modificare sursă]

A câștigat Premiul Bagutta în 1934 cu scrierea Il castello di Udine, iar în 1953 Premiul Viareggio cu Novelle dal ducato in fiamme.