Captarea apei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Captarea apei este o lucrare hidrotehnică prin care apa este preluată din surse naturale de apă, pentru alimentarea cu apă.

Surse de apă subterană[modificare | modificare sursă]

Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din apele de suprafață, (râuri, pârâuri, lacuri), din apele de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părțile superioare ale scoarței terestre) sau din ape infiltrate artificial.

După modul lor de cantonare și scurgere se clasifică astfel:

  • Strate acvifere freatice, cantonate în roci granulare, fără influența directă a unei ape de suprafață, alimentate din bazinele subterane întinse, sau sub influența directă a apelor de suprafață, aflate în imediata lor apropiere, caz în care se numesc ape de infiltrație prin maluri, precum și strate acvifere freatice cantonate în roci fisurate.
  • Strate acvifere de mare adâncime, cantonate în roci granulare sau roci fisurate la adâncimi mari (60 - 500 m); de cele mai multe ori apa din aceste strate se află sub presiune, având un caracter ascensional sau artezian. Aceste strate sunt alimentate, în general, de la mari distanțe, din bazine hidrologice greu de determinat, prin aflorimentele formațiunilor geologice permeabile la suprafața bazinului.
  • Strate acvifere alimentate prin infiltrații artificiale, cantonate în roci granulare, nisipuri sau pietrișuri, în scopul îmbogățirii stratului de apă subterană.
  • Izvoare provenite din aflorimentele de strate acvifere sub nivelul piezometric al pânzei de apă subterană, care se manifestă ca preaplinuri ale acestor pânze.

Surse de apă de suprafață[modificare | modificare sursă]

Sunt în general mult mai abundente, fiind formate din apele curgătoare și din lacurile naturale și artificiale. În cazuri extreme, pentru consumatori cu necesar de apă redus, se poate recurge, direct, la apele meteorice.

Apa mărilor și oceanelor, este tot mai frecvent folosită ca sursă de apă, dar necesită costuri mari pentru tratare, în procesul de desalinizare.

Criterii de alegere a surselor de apă[modificare | modificare sursă]

Principalele criterii, pe baza cărora se stabilește soluția, pentru alegerea sursei de apă, sunt:

Acestea se stabilesc în urma studiilor necesare, cum ar fi:

  • schema generală de gospodărirea apelor;
  • schema de alimentare cu apă pe baza planului de amenajare cu toate sursele de apă subterane și de suprafață, care pot fi luate în considerare;
  • studiul hidrologic și hidrogeologic;
  • studiul de fezabilitate tehnico - economic.

Captări prin puțuri[modificare | modificare sursă]

Captări prin drenuri[modificare | modificare sursă]

Captări prin puțuri cu drenuri radiale[modificare | modificare sursă]

Captări de izvoare[modificare | modificare sursă]

Captări de râuri[modificare | modificare sursă]

Captări din lacuri[modificare | modificare sursă]

Captări din mare sau ocean[modificare | modificare sursă]

Zone de protecție sanitară a captărilor de apă[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ion Pîslărașu, N. Rotaru, Mihai Teodorescu - Alimentări cu apă, Ediția a III-a, Editura Tehnică, 1981
  • Degremont - Water Treatment Handbook, Ediția a VII-a, Paris, 2007