Capsaicină
| Capsaicină | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 404-86-4 |
| ChEMBL | CHEMBL294199 |
| PubChem CID | 1548943 |
| Formulă chimică | C₁₈H₂₇NO₃[1]  |
| Masă molară | 305,199 u.a.m.[1] |
| Punct de topire | 63,5 °C |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Capsaicina este un alcaloid care se găsește în diferite specii de ardei iute (Capsicum annuum conține 0,02-0,03%) și imprimă gustul iute, arzător al ardeiului. Formula chimică este 8-metil-N-vanilil-6-nonenamida sau C18H27O3N. Este solubilă în alcool, în eter, în cloroform, în HCl concentrat; greu solubilă în apă, în eter de petrol. Este un iritant al epiteliului mamiferelor și produce o senzație de arsură în gură, care poate fi considerată ca un element gustativ picant. Plantele produc capsaicina pentru a descuraja consumul lor de către animale.[2]
În medicină, capsaicina folosită intern intensifică activitatea cortexului suprarenal și secreția hormonilor corticosteroizi și stimulează digestia. Capsaicina administrată intravenos provoacă o apnee și o scădere a presiunii arteriale. Extern, tinctura alcoolică sau diverse loțiuni, plasturi cutanați sau creme de capsaicină sunt utilizate în tratamentul durerilor cronice (neuropatie diabetică, algii postzosteriene, alte nevralgii, dureri articulare, lumbago, hipersensibilitate vezicală) și a pruritului asociat cu unele dermatoze (prurit anal etc.) sau cu insuficiența renală terminală.[3][4] Aplicarea capsaicinei pe piele în doze moderate determină o senzație de căldură, iar în doze mari apare o senzație de arsură. Capsaicina brută este folosită pentru fabricarea vatei termogene.[5]
Capsaicina este un agonist selectiv al receptorului pentru vaniloide 1 cu potențial de receptor tranzitoriu (TRPV1), care stimulează receptorul TRPV1 cutanat, care se găsește în nociceptorii (receptori ai durerii) din piele. Capsaicina aplicată local conduce la o senzație de înțepături și eritem ca urmare a eliberării neuropeptidelor vasoactive. Suprastimularea receptorilor TRPV1 în fazele târzii de către capsaicină duce la desensibilizarea acestora, și ei nu mai răspund la stimulii care provoacă durerea. [6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c „Capsaicină”, Capsaicin (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ Grigore Bălănescu, Dicționar de chimie, Editura Tehnică, București, 1964
- ^ Lorna Mason, R Andrew Moore, Sheena Derry, Jayne E Edwards, Henry J McQuay. Systematic review of topical capsaicin for the treatment of chronic pain. BMJ 2004; 328:991
- ^ Martindale. The Complete Drug Reference, 38 edition 2014 (2 Volume Set)
- ^ Constantin Pârvu. Universul plantelor. Mica enciclopedie. Editura Enciclopedica, Bucuresti. 1997.
- ^ „Qutenza. Rezumatul caracteristicilor produsului” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
