Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011
Sport fotbal
Organizator FIFA
Nr. de ediții a 6-a
Data începerii 26 iunie 2010
Data sfârșitului 17 iulie 2010
Participanți 16 (din 6 confederații)
Campion  Germania
Câștigătorul trofeului  Japonia
Goluri 86 (2.69 per meci)
Golgheter Japonia Homare Sawa
(5 goluri)
Jucătorul competiției Japonia Homare Sawa
Pentru ediția următoare, vedeți :
Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2015
Pentru ediția precedentă, vedeți :
Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2007
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011 a fost al șaselea turneu de Campionat Mondial de Fotbal Feminin. A avut loc între 26 iunie- 17 iulie 2011 în Germania, care a obținut drepturile de a organiza turneul în Octombrie 2007. Japonia a câștigat finala pe care a jucat-o împotriva Statelor Unite la penaltiuri după ce în timpul normal de joc scorul a fost de 2-2 și a devenit prima echipă din Asia, care a câștigat turneul.[1]

Meciurile s-au jucat pe nouă stadioane din Germania, iar finala s-a jucat pe Commerzbank Arena în Frankfurt. Șaisprezece echipe au fost selectate pentru a participa printr-un turneu internațional de calificare, care a început în 2009. În prima fază a turneului echipele au fost repartizate în patru grupe a patru echipe, unde fiecare echipă a jucat cu fiecare, iar cele mai bine clasate două echipe au trecut în faza eliminatorie.

Gazda[modificare | modificare sursă]

Cele șase candidate inițiale

Șase națiuni, Australia, Canada, Franța, Germania, Peru și Elveția, s-au declarat interesate de găzduirea Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011. Asociația Germană de Fotbal și-a anunțat speranțele de găzduire a turneului pe 26 ianuarie 2006, în urma unui angajament făcut de cancelarul german Angela Merkel, care a declarat că sprijină pe deplin o potențială ofertă.[2] Toate cele 6 națiuni și-au anunțat oficial interesul până la termenul limită de 1 martie 2007. Dosarele finală de licitație a trebuit să fie predat înainte de 1 august 2007. Elveția s-a retras pe 29 mai 2007, declarând că Europa se axează foarte mult pe Franța și Germania, și o a treia ofertă europeană a părut inutilă. La data de 27 august 2007, Franța, de asemenea, s-a retras, se pare, în schimbul sprijinului Germaniei pentru oferta acestora de a găzdui competiția masculină UEFA Euro 2016.[3] Mai târziu Australia (12 octombrie 2007) și Peru (17 octombrie 2007) voluntar s-au retras de asemenea din cursă, lăsând numai pe Canada și Germania în competiția pentru organizarea turneului. Pe 30 decembrie 2007, Comitetul Executiv FIFA a votat pentru atribuirea turneului Germaniei.[4] Canada eventual va organiza Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2015.[5]

Arene[modificare | modificare sursă]

După ce Asociația Germană de Fotbal (DFB) și-a exprimat dorința de a organiza Campionatul Mondial de Fotbal Feminin, 23 de orașe din Germania au depus cerere pentru a găzdui meciuri de la Cupa Mondială. Douăsprezece orașe au fost alese pentru dosarul de licitare oficial predat la FIFA în luna august 2007.[6] Pe 30 septembrie 2008, comitetul executiv DFB a decis folosirea a nouă stadioane pentru turneu; candidatele inițiale Essen, Magdeburg și Bielefeld nu au fost alese ca gazde pentru turneu.[7]

Meciul oficial de deschidere a fost între Germania și Canada pe Stadionul Olimpic din Berlin, gazda finalei de la turneul masculin din 2006; a fost singurul meci jucat în Berlin. Cu toate acestea, nu a fost primul meci al turneului, a fost precedat de un meci de pe Rhein-Neckar-Arena din Sinsheim între Franța și Nigeria. Finala turneului va avea loc pe Commerzbank-Arena în Frankfurt, stadionul unde a avut loc finala la masculin a Cupei Confederațiilor din 2005. Pe Borussia-Park din Mönchengladbach și Commerzbank-Arena din Frankfurt vor avea loc semifinalele. Play-off-ul pentru locul trei va avea loc pe Rhein-Neckar-Arena.[7]

Din 2007, cinci stadioane au fost construite noi (Augsburg, Dresda și Sinsheim) sau remodelate (Bochum și Leverkusen). Șase stadioane vor găzdui meciuri pentru cluburi din Bundesliga în sezonul, care urmează 2011-2012 și alte trei stadione vor găzdui meciuri pentru cluburi din 2. Fußball-Bundesliga în același sezon. În comparație cu Campionatul Mondial de Fotbal Masculin 2006 au fost alese stadioane cu capacitate mult mai mică; șase stadioane au o capacitate de 20.000 - 30.000 de locuri. Toate orașele vor găzdui patru meciuri în afară de Berlin și Mönchengladbach; ultimul va găzdui trei meciuri.[8] Capacitatea totală a celor nouă stadioane este de aproximativ 330.000 de locuri. Per total, aproximatix un milion de bilete vor fi disponibile.[9]

Mai multe dintre stadioanele sunt oficial denumite simplu „Stadion al Campionatului Mondial de Fotbal”, deoarece FIFA interzice sponsorizarea stadioanelor cu excepția cazului în care sponsorii stadion sunt, de asemenea, sponsori oficiali ai turneului. Deoarece terasele unde se stă în picioare sunt interzise la turneele internaționale, toate stadioanele au o capacitate totală mai mică, comparativ cu un meci din Bundesliga. Datele despre capacitate sunt în concordanță cu cele date de FIFA:[10]

Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011 (Germania)
 Augsburg Berlin Bochum
Impuls Arena Stadionul Olimpic Ruhrstadion
Capacitate: 24.661 Capacitate: 73.680 Capacitate: 20.556
Dresda Frankfurt Leverkusen
Stadionul Glücksgas Commerzbank-Arena BayArena
Capacitate: 25.582 Capacitate: 48.837 Capacitate: 29.708
Mönchengladbach Sinsheim Wolfsburg
Borussia-Park Rhein-Neckar-Arena Volkswagen-Arena
Capacitate: 45.860 Capacitate: 25.475 Capacitate: 26.062

Echipe și calificări[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011.

Numărul echipelor participante[modificare | modificare sursă]

FIFA a examinat perspectiva de creștere a numărului de echipe de la 16 la 24, pentru a reflecta popularitatea în creștere la nivel mondial a fotbalului feminin și a Campionatului Mondial de Fotbal Feminin. Cu toate acestea, la 14 martie 2008, Comitetul Executiv FIFA a decis să păstreze numărul de participanți la 16, îngrijorată de faptul că mai multe echipe ar dilua calitatea meciurilor.[11] Ideea de a avea 20 de echipe care iau parte, care a fost discutată pe scurt, a fost considerată imposibil de pus în aplicare în ceea ce privește planificarea meciurilor și logistică. În timpul Campionatului Mondial de Fotbal Feminin 2007, președintele FIFA, Sepp Blatter a militat pentru ideea de a mări numărul de echipe. În special, victoria cu 11-0 a Germaniei în fața Argentinei în meciul de deschidere a turneului din 2007 a provocat o dezbatere asupra faptului că dacă existată 24 de echipe naționale la un nivel comparabil.[12]

Alocarea pe confederații[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2008, Comitetul Executiv FIFA a anunțat o schimbare în alocarea locurilor pentru confederațiile continentale. Echipelor din Asia le-au fost garantate 3 locuri automate în loc de 2,5 pentru faza eliminatorie (deși, în 2007, națiunea gazdă a fost o echipă suplimentară din Asia). Europei i-a fost redusă alocarea de la 5 la 4,5 (deși efectiv i-a crescut la 5,5 datorită calificării automate a țării gazde). Cel de-al 16-lea loc, care permite calificare a fost distribuit printr-un meci de play-off între cea de-a treia echipă clasată în CONCACAF și o echipă câștigătoare a recalificărilor din Europa.[13]

Echipe calificate[modificare | modificare sursă]

Calificarea pentru turneu a avut loc între aprilie 2009 și noiembrie 2010. Ca națiune gazdă, Germania, a fost calificată automat, în timp ce echipele naționale rămase s-au calificat prin turneele preliminare organizare de confederațiile continentale ale acestora.

† - calificată prin play-off împotriva Italiei

Arbitri[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Arbitri ai Campionatului Mondial de Fotbal Feminin 2011.

Comitetul de Arbitraj al FIFA a ales 16 arbitrii pentru a oficia la Campionatul Mondial: trei din AFC, unul din CAF, doi din CONMEBOL, trei din CONCACAF, unul din OFC și șase de la UEFA. În plus, 32 de arbitrii asistenți și patru arbitrii de rezervă au fost aleși. Cel mai bătrân arbitru a fost suedezul, Jenny Palmquist, care avea 42 de ani, iar cel mai tânăr arbitru a fost Finau Vulvuli care avea 29 de ani și era din Fiji.[14][15]

Loturi[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011.

De la turneul din 2007 fiecare echipă de la Campionatul Mondial de Fotbal Feminin trebuie să conțină de 21 de jucători. Fiecare federație națională participantă trebuie să confirme lotul de 21 de jucătoare nu mai târziu de 10 zile lucrătoare înainte de începerea turneului. Înlocuirea unui jucător grav rănit este permisă numai cu 24 de ore înainte ca echipa în cauză să aibă primul joc la Cupa Mondială.

Cazuri de doping[modificare | modificare sursă]

Pe 25 iunie 2011 mostra A a jucătoarei, Yineth Varón, portarul Columbiei a ieșit pozitiv la o substanță necunoscută încă. Ea a fost suspendată provizoriu de către FIFA, până când rezultatul probei B este cunoscut.[16] De asemenea două jucătoare coreene au fost testate pozitiv la un test anti-doping.[17]

Tragerea la sorți[modificare | modificare sursă]

Comitetul Organizator a aprobat procedura de tragere la sorți pe 28 noiembrie 2010. Patru echipe: Germania, Japonia, Statele Unite, Brazilia au fost trase la sorți după Clasamentul mondial feminin după FIFA și realizările din trecut. Nu au fost două echipe din aceeași confederație într-o grupă în afară de Grupa A unde au fost două echipe din Europa.[18]

Urna 1 Urna 2 Urna 3 Urna 4
 Germania (A1)
 Japonia (B1)
 Statele Unite (C1)
 Brazilia (D1) 		 Australia
 Coreea de Nord
 Canada
 Mexic 		 Nigeria
 Guineea Ecuatorială
 Noua Zeelandă
 Columbia 		 Anglia
 Franța
 Suedia
 Norvegia

Faza grupelor[modificare | modificare sursă]

Ceremonia de deschidere de pe Stadionul Olimpic din Berlin înainte de Germania vs. Canada

În faza grupelor au fost 16 echipe împărțite în 4 grupe. Fiecare echipă din grupă a jucat cu fiecare. Echipele au primit trei puncte pentru victorie, unul pentru egal și niciunul pentru înfrângere. Prima și a doua clasată echipă din grupă s-au calificat pentru sferturile de finală.

Programul turneului a fost publicat pe 20 martie 2009, cu gazda plasată în poziția A1. Spre deosebire de turneul feminin precedent turneul final al Cupei Mondiale, nu va avea două capuri de afiș, dar meciuri vor avea loc în aceeași zi în diferite locații. Comitetul Organizator a declarat că acesta este un semnal al creșterii calității fotbalului feminin. Toate orele sunt la fusul orar CEST (UTC+2).

Criterii de departajare

[19]

1. Numărul mai mare de puncte după toate meciurile din grupă
2. Golaverajul după toate meciurile din grupă
3. Numărul mai mare de goluri marcate după toate meciurile din grupă
4. Numărul mai mare de puncte în meciurile dintre echipe
5. Golaverajul în meciurile dintre echipe
6. Numărul mai mare de goluri marcate în meciurile dintre echipe
7. Criteriul Fair play bazat pe numărul de cartonașe roșii și galbene primite
8. Tragerea la sorți de către Comitetul de organizare FIFA
Legenda culorilor din tabel
Câștigătoarele grupelor și locul doi avansează în sferturile de finală

Grupa A[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011 - Grupa A.
Echipa MJ V E Î GM GP DG Pct.
 Germania 3 3 0 0 7 3 +4 9
 Franța 3 2 0 1 7 4 +3 6
 Nigeria 3 1 0 2 1 2 −1 3
 Canada 3 0 0 3 1 7 −6 0
Nigeria 0 – 1 Franța
Cronica Delie A marcat în minutul 56 56'
Spectatori: 25.475
Germania 2 – 1 Canada
Garefrekes A marcat în minutul 10 10'
Okoyino da Mbabi A marcat în minutul 42 42'		 Cronica Sinclair A marcat în minutul 82 82'
Spectatori: 73.680
Canada 0 – 4 Franța
Cronica Thiney A marcat în minutele: 24', 60'
Abily A marcat în minutul 66 66'
Thomis A marcat în minutul 83 83'
Spectatori: 16.591
Germania 1 – 0 Nigeria
Laudehr A marcat în minutul 54 54' Cronica
Spectatori: 48.817
Franța 2 – 4 Germania
Delie A marcat în minutul 56 56'
Georges A marcat în minutul 72 72'		 Cronica Garefrekes A marcat în minutul 25 25'
Grings A marcat în minutele: 32', 68' (pen.)
Okoyino da Mbabi A marcat în minutul 88 88'
Spectatori: 45.867
Canada 0 – 1 Nigeria
Cronica Nkwocha A marcat în minutul 84 84'
Spectatori: 13.638

Grupa B[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011 - Grupa B.
Echipa MJ V E Î GM GP DG Pct.
 Anglia 3 2 1 0 5 2 +3 7
 Japonia 3 2 0 1 6 3 +3 6
 Mexic 3 0 2 1 3 7 −4 2
 Noua Zeelandă 3 0 1 2 4 6 −2 1
Japonia 2 – 1 Noua Zeelandă
Nagasato A marcat în minutul 6 6'
Miyama A marcat în minutul 68 68'		 Cronica Hearn A marcat în minutul 12 12'
Spectatori: 12.538
Mexic 1 – 1 Anglia
Ocampo A marcat în minutul 33 33' Cronica Williams A marcat în minutul 21 21'
Spectatori: 18.702
Japonia 4 – 0 Mexic
Sawa A marcat în minutele: 13', 39', 80'
Ohno A marcat în minutul 15 15'		 Cronica
Spectatori: 22.291
Noua Zeelandă 1 – 2 Anglia
Gregorius A marcat în minutul 18 18' Cronica J. Scott A marcat în minutul 63 63'
Clarke A marcat în minutul 81 81'
Spectatori: 19.110
Anglia 2 – 0 Japonia
E. White A marcat în minutul 15 15'
Yankey A marcat în minutul 66 66'		 Cronica
Spectatori: 20.777
Noua Zeelandă 2 – 2 Mexic
Smith A marcat în minutul 90 90'
Wilkinson A marcat în minutul 90+4 90+4'		 Cronica Mayor A marcat în minutul 2 2'
Domínguez A marcat în minutul 29 29'
Spectatori: 20.451

Grupa C[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011 - Grupa C.
Echipa MJ V E Î GM GP DG Pct.
 Suedia 3 3 0 0 4 1 +3 9
 Statele Unite 3 2 0 1 6 2 +4 6
 Coreea de Nord 3 0 1 2 0 3 −3 1
 Columbia 3 0 1 2 0 4 −4 1
Columbia 0 – 1 Suedia
Cronica Landström A marcat în minutul 57 57'
Spectatori: 21.106
Statele Unite 2 – 0 Coreea de Nord
Cheney A marcat în minutul 54 54'
Buehler A marcat în minutul 76 76'		 Cronica
Spectatori: 21.859
Coreea de Nord 0 – 1 Suedia
Cronica Dahlkvist A marcat în minutul 64 64'
Spectatori: 23.768
Statele Unite 3 – 0 Columbia
O'Reilly A marcat în minutul 12 12'
Rapinoe A marcat în minutul 50 50'
Lloyd A marcat în minutul 57 57'		 Cronica
Spectatori: 25.475
Suedia 2 – 1 Statele Unite
Dahlkvist A marcat în minutul 16 16' (pen.)
Fischer A marcat în minutul 35 35'		 Cronica Wambach A marcat în minutul 67 67'
Spectatori: 23.468
Coreea de Nord 0 – 0 Columbia
Cronica
Spectatori: 7.805

Grupa D[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011 - Grupa D.
Echipa MJ V E Î GM GP DG Pct.
 Brazilia 3 3 0 0 7 0 +7 9
 Australia 3 2 0 1 5 4 +1 6
 Norvegia 3 1 0 2 2 5 −3 3
 Guineea Ecuatorială 3 0 0 3 2 7 −5 0
Norvegia 1 – 0 Guineea Ecuatorială
Haavi A marcat în minutul 84 84' Cronica
Spectatori: 12.928
Brazilia 1 – 0 Australia
Rosana A marcat în minutul 54 54' Cronica
Spectatori: 27.258
Australia 3 – 2 Guineea Ecuatorială
Khamis A marcat în minutul 8 8'
van Egmond A marcat în minutul 48 48'
De Vanna A marcat în minutul 51 51'		 Cronica Añonma A marcat în minutele: 21', 83'
Spectatori: 15.640
Brazilia 3 – 0 Norvegia
Marta A marcat în minutele: 22', 48'
Rosana A marcat în minutul 46 46'		 Cronica
Spectatori: 26.067
Guineea Ecuatorială 0 – 3 Brazilia
Cronica Érika A marcat în minutul 49 49'
Cristiane A marcat în minutele: 54', 90+3' (pen.)
Spectatori: 35.859
Australia 2 – 1 Norvegia
Simon A marcat în minutele: 57', 87' Cronica Thorsnes A marcat în minutul 56 56'
Spectatori: 18.474

Faza eliminatorie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Faza eliminatorie a Campionatului Mondial de Fotbal Feminin 2011.

Faza eliminatorie este compusă din cele opt echipe care au trecut de faza grupelor. Există trei runde de meciuri, cu fiecare rundă eliminându-se jumătate din echipele participante. Rundele succesive sunt: sferturile de finală, semifinalele și finala. De asemenea există un play-off prin care se decide locul trei și patru. Fiecare meci din faza eliminatorie, care se termină egal după 90 de minute este urmat de 30 de minute de prelungiri; dacă scorul este încă egal atunci se execută loviturile de la 11m.

Sferturi de finală Semifinale Finala
                   
9 iulie — Wolfsburg        
  Germania  0
13 iulie — Frankfurt
  Japonia (a.e.t.)  1  
  Japonia  3
10 iulie — Augsburg
    Suedia  1  
  Suedia   3
17 iulie — Frankfurt
  Australia  1  
  Japonia  2 (3)
9 iulie — Leverkusen
    Statele Unite  2 (1)
  Anglia  1 (3)
13 iulie — Mönchengladbach
  Franța (pen.)  1 (4)  
  Franța  1 Finala mică
10 iulie — Dresda
    Statele Unite  3  
  Brazilia  2 (3)   Suedia  2
  Statele Unite  2 (5)     Franța  1
16 iulie — Sinsheim

Sferturile de finală[modificare | modificare sursă]

Anglia 1 – 1 Franța
J. Scott A marcat în minutul 59 59' Cronica Bussaglia A marcat în minutul 88 88'
(d.p.)
Smith Penalty marcat
Carney Penalty marcat
Stoney Penalty marcat
Rafferty Penalty ratat
White Penalty ratat		 3 – 4 Penalty ratat Abily
Penalty marcat Bussaglia
Penalty marcat Thiney
Penalty marcat Bompastor
Penalty marcat Le Sommer
Spectatori: 26.395
Germania 0 – 1 Japonia
Cronica Maruyama A marcat în minutul 108 108'
Spectatori: 845.751
Suedia 3 – 1 Australia
Sjögran A marcat în minutul 10 10'
Dahlkvist A marcat în minutul 16 16'
Schelin A marcat în minutul 52 52'		 Cronica Perry A marcat în minutul 40 40'
Spectatori: 24.605
Brazilia 2 – 2 Statele Unite
Marta A marcat în minutele: 68' (pen.), 92' Cronica Daiane A marcat în minutul 2 2' (o.g.)
Wambach A marcat în minutul 120+2 120+2'
(d.p.)
Cristiane Penalty marcat
Marta Penalty marcat
Daiane Penalty ratat
Francielle Penalty marcat		 3 – 5 Penalty marcat Boxx
Penalty marcat Lloyd
Penalty marcat Wambach
Penalty marcat Rapinoe
Penalty marcat Krieger
Spectatori: 25.598

Semifinale[modificare | modificare sursă]

Franța 1 – 3 Statele Unite
Bompastor A marcat în minutul 55 55' Cronica Cheney A marcat în minutul 9 9'
Wambach A marcat în minutul 79 79'
Morgan A marcat în minutul 82 82'
Spectatori: 25.676
Japonia 3 – 1 Suedia
Kawasumi A marcat în minutele: 19', 64'
Sawa A marcat în minutul 60 60'		 Cronica Öqvist A marcat în minutul 10 10'
Spectatori: 45.434

Finala mică[modificare | modificare sursă]

Suedia 2 – 1 Franța
Schelin A marcat în minutul 29 29'
Hammarström A marcat în minutul 82 82'		 Cronica Thomis A marcat în minutul 56 56'
Spectatori: 25.515

Finala[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Finala Campionatului Mondial de Fotbal Feminin 2011.
Japonia 2 – 2 Statele Unite
Miyama A marcat în minutul 81 81'
Sawa A marcat în minutul 117 117'		 Cronica Morgan A marcat în minutul 69 69'
Wambach A marcat în minutul 104 104'
(d.p.)
Miyama Penalty marcat
Nagasato Penalty ratat
Sakaguchi Penalty marcat
Kumagai Penalty marcat		 3 – 1 Penalty ratat Boxx
Penalty ratat Lloyd
Penalty ratat Heath
Penalty marcat Wambach
Spectatori: 48.817

Premii[modificare | modificare sursă]

Următoarele premii au fost date la finalul turneului.[27]

Cel mai bun jucător (Balonul de Aur)[modificare | modificare sursă]

Balonul de Aur Balonul de Argint Balonul de Bronz
Japonia Homare Sawa Statele Unite ale Americii Abby Wambach Statele Unite ale Americii Hope Solo

Cel mai bun marcator (Gheata de Aur)[modificare | modificare sursă]

Gheata de Aur Gheata de Argint Gheata de Bronz
Japonia Homare Sawa Brazilia Marta Statele Unite ale Americii Abby Wambach

Alte premii[modificare | modificare sursă]

Cel mai bun portar Cea mai bună tânără jucătoare Trofeul FIFA Fair Play
Statele Unite ale Americii Hope Solo Australia Caitlin Foord[28] Japonia Japonia

Echipa All-Star[modificare | modificare sursă]

Portari Fundași Mijlocași Atacanți

Japonia Ayumi Kaihori
Statele Unite ale Americii Hope Solo

Australia Elise Kellond-Knight
Brazilia Érika
Anglia Alex Scott
Franța Sonia Bompastor
Franța Laura Georges
Germania Saskia Bartusiak

Anglia Jill Scott
Guineea Ecuatorială Genoveva Añonma
Franța Louisa Necib
Japonia Aya Miyama
Japonia Shinobu Ohno
Japonia Homare Sawa
Germania Kerstin Garefrekes
Suedia Caroline Seger
Statele Unite ale Americii Shannon Boxx
Statele Unite ale Americii Lauren Cheney

Brazilia Marta
Suedia Lotta Schelin
Statele Unite ale Americii Abby Wambach

Marcatoare[modificare | modificare sursă]

5 goluri[29]
4 goluri
3 goluri
2 goluri

1 gol

Autogol
  • Brazilia Daiane (pentru Statele Unite)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2011

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Japan edge USA for maiden title”. FIFA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel Arhivat în , la Wayback Machine.. Deutschland.de. 9 December 2005. Accessed 29 April 2008. de
  3. ^ Juchem, Markus. WM 2011: Frankreichs Rückzug offenbar beschlossene Sache. Womensoccer.de. 23 august 2007. Accessed 29 April 2008. de
  4. ^ Germany to stage 2011 showpiece Arhivat în , la Wayback Machine.. FIFA.com. 30 October 2007. Accessed 29 April 2008.
  5. ^ Canada gets 2015 Women's World Cup of soccer. CBCSports.ca. 3 March 2011 Accessed 16 June 2011.
  6. ^ DFB benennt zwölf Städte und Stadien für Frauen-WM 2011. DFB.de. 11 May 2007. Accessed 30 July 2008. de
  7. ^ a b Nine Host Cities announced Arhivat în , la Wayback Machine.. FIFA.com. 30 September 2008. Accessed 1 October 2008.
  8. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite matchschedule
  9. ^ Frauen-WM voraussichtlich vom 26. Juni bis 17. Juli. DFB.de. 19 April 2008. Accessed 29 April 2008. de
  10. ^ FIFA. Stadiums Arhivat în , la Wayback Machine.. FIFA.com. Accessed 14 June 2011.
  11. ^ Associated Press. FIFA keeps 16 teams for 2011 Women’s World Cup. ESPN.com. 13 March 2008. Accessed 30 July 2008.
  12. ^ AFP. FIFA chief dismayed at 11-0 scoreline in women's World Cup opener. Google News. 11 September 2007. Accessed 30 July 2008.
  13. ^ FIFA. „FIFA Women's World Cup 2011” (PDF). FIFA.com. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  14. ^ „List of Officials” (PDF). FIFA. . Accesat în . 
  15. ^ „Officials confirmed for Germany 2011”. FIFA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Colombian player Yineth Varon provisionally suspended following anti-doping test”. FIFA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „FIFA to issue statement on women's World Cup doping”. eurosport.yahoo.com. . Accesat în . 
  18. ^ Germany 2011: Draw procedure Arhivat în , la Wayback Machine. FIFA.com. 29 November 2010. Accessed 29 November 2010.
  19. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite regulations
  20. ^ a b c d e f g h „Schiedsrichterinnen für die Spiele 1 bis 8 benannt”. FIFA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b c d e f g h „Schiedsrichterinnen für die Spiele 9 bis 16 benannt”. FIFA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b c d e f g h „Bibiana Steinhaus pfeift Äquatorial-Guinea gegen Brasilien”. dfb.de. . Accesat în . 
  23. ^ a b c d „Mexikanerin Alvarado leitet deutsches Viertelfinale”. dfb.de. . Accesat în . 
  24. ^ a b „FIFA Women's World Cup 2011 – Semi-finals”. refereeingworld.blogspot.com. . Accesat în . 
  25. ^ „FIFA Women's World Cup 2011 – Third Place Match: Seitz (USA)”. refereeingworld.blogspot.com. . Accesat în . 
  26. ^ „FIFA Women's World Cup Final 2011: Steinhaus (GER)”. refereeingworld.blogspot.com. . Accesat în . 
  27. ^ „Double delight for Sawa”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Hyundai driving support for young talent”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „adidas Golden Boot (Top Scorer)”. FIFA. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Campionatul Mondial de Fotbal Feminin
Turnee
Calificări
1991 · 1995 · 1999 · 2003 · 2007 · 2011
Loturi
1991 · 1995 · 1999 · 2003 · 2007 · 2011
Marcatori
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Campionatul_Mondial_de_Fotbal_Feminin_2011&oldid=15554619