Café de Flore

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Coordonate: 48°51′14″N 2°19′57″E / 48.85389°N 2.33250°E / 48.85389; 2.33250

Terasa cafenelei

Café de Flore este o cafenea din cartierul parizian Saint-Germain-des-Prés, în al VI-lea arondisment, situată la intersecția boulevard Saint-Germain[1] cu rue Saint-Benoît[2].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Café de Flore și-a făcut apariția la începutul celei de-A Treia Republici Franceze, fără îndoială în 1887. Își datorează numele unei sculpturi a micii divinități, Flora, care se ridica pe partea cealaltă a bulevardului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Charles Maurras[3], instalat la primul etaj, și-a redactat cartea Au signe de Flore. Tot la acest etaj, la Revue d'Action française[4] a văzut lumina zilei, în 1899.

Prin 1913, un vecin, Guillaume Apollinaire a investit aici. A transformat parterul în sală de redacție, împreună cu prietenul său André Salmon[5]. Mai târziu, revista Les soirées de Paris a fost creată aici. Apollinaire avea tabieturile sale, aranja întâlnirile la ore fixe. În 1917, terasa Florei îl vede în mari discuții cu André Breton și cu Louis Aragon. Rezultatul: cuvântul suprerealist a fost creat, iar mișcarea dadaistă a fost întărită.

Numeroși intelectuali, ca Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, aveau obiceiul să frecventeze localul.

Din 1994, în fiecare an, în septembrie, juriul Prix de Flore, recompensează aici un tânăr autor cu talent promițător.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bulevardul Saint-Germain
  2. ^ Strada Saint-Benoît
  3. ^ Charles-Marie-Photius Maurras (1868 - 1952) a fost un ziarist, eseist, om politic și poet francez, teoretician al naționalismului integral.
  4. ^ Action française, uneori desemnată prin acronimul AF, reprezintă în același timp o școală de gândire și o mișcare politică naționalistă, de extremă dreaptă, care se dezvoltă în prima jumătate a secolului al XX-lea în Franța.
  5. ^ André Salmon (1881 - 1969) a fost un scriitor francez, poet, romancier, ziarist, critic de artă.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Christophe Durand-Boubal, Café de Flore: Mémoire d'un siècle, Paris, Indigo & Côté femmes, 1993, 174 pagini, Collection Prémices, ISBN 2-907883-66-6
  • Christophe Boubal, Café de Flore: L'esprit d'un siècle, Fernand Lanore, Paris, 2004, Collection Littératures, 204 pagini, ISBN 2-85157-251-2


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Café de Flore