Căutarea de senzații

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Conceptul de căutare de senzații (CS) a fost lansat de Marvin Zuckerman si se refera la faptul ca exista diferente individuale in ceea ce priveste preferinta stimularii senzoriale. Astfel exista oameni care prefera o stimulare puternica si de aceea manifesta in comportamentul lor o mai mare dorinta de senzatii decat cei care prefera o stimulare senzoriala slaba.

CS este o trasatura definita de cautarea de experiente si senzatii variate, noi, complexe si intense si acceptarea de riscuri fizice, sociale, legale si financiare pentru trairea acestor experiente. (Zuckerman, 2001).

La baza CS sta notiunea de nivel optim al stimularii senzoriale. Zuckerman a realizat niste experimente legate de deprivarea senzoriala in care participantii s-au oferit voluntari sa-si petreaca intre 1 si 24 de ore intr-o camera intunecata si izolata fonic.

Scala de cautare de senzatii[modificare | modificare sursă]

Metoda standard de masurare a trasaturii de CS este scala cautarii de senzatii (SCS - Sensation Seeking Scale). Aceasta a cunoscut mai multe variante, cea mai utilizata fiind Forma a V-a care consta in 4 subfactori, fiecare evidentiind o fateta diferita a CS, denumiti: Cautarea de aventura si pericol, Cautarea de experiente, Dezinhibitie si Predispozitia la plictiseala, fiecare dintre acestia fiind evidentiat de cate 10 itemi.

Cautarea de pericol si aventura[modificare | modificare sursă]

Se exprima prin dorinta persoanei de a se angaja in sporturi sau alte activitati care implica elemente de viteza sau pericol. Se pare ca acest factor este legat de dorinta de arousal provocat de senzatii kinstezice produse de viteza si pericol, acest factor fiind corelat pozitiv cu un nivel slab de evitare a pericolului (harm avoidance).(Finn, 2002)

Cautarea de experiente[modificare | modificare sursă]

Se defineste prin placerea de a calatorii, nonconformism in vestimentatie si comportament, folosirea cannabisului si a drogurilor halucinogene, asocierea cu persoane neobisnuite si neconventionale si orientarea catre arta si muzica moderna care produc senzatii puternice. Cautatorul de experiente are capacitatea sa devina stimulat fara influente externe.

Dezinhibitia[modificare | modificare sursă]

Consista in pierderea inhibitiilor sociale si se exprima prin: consumul de alcool in exces, varietate in partenerii sexuali, petrecerile "dezlantuite" si jocurile de noroc. Este preferat alcoolul in locul drogurilor pentru ca produce pierderea inhibitiilor sociale. La acest factor este prezenta cautarea de diversitate in senzatii sexuale in timp ce la factorul de cautare de experiente acesta lipseste. Aceasta nu se intampla pentru ca cei care cauta experiente sunt inhibati ci pentru ca ei tind sa descurajeze acest tip de "sex la intamplare" punand accentul mai mult pe "dragoste".

Predispozitia la plictiseala[modificare | modificare sursă]

Incorporeaza nevoia de schimbare si diversitate mai mult decat oricare dintre ceilalti factori. Mai mult decat cautarea de situatii noi pare ca implica o aversiune mare fata de repetarea experientelor, munca de rutina si predictibila sau fata de oamenii plictisitori. (Pettijohn, 1997)

Cercetari actuale[modificare | modificare sursă]

Mai de curand decat SCS a fost realizata o singura scala, numita "Cautarea impulsiva de senzatii" - CIS (in cadrul Zuckerman and Kuhlman’s Personality Questionnaire - ZKPQ), care este o combinatie de itemi care masoara tendinta de a actiona fara un plan preliminar si alte adaptari ale itemilor din SCS care verifica nevoia generala de excitare fara a se mentiona interese sau activitati specifice. (Zuckerman, 2001) CS si CIS au fost corelate semnificativ cu factorul "Cautare de noutate" (CN) din cadrul "Temperament and Character Inventory" a lui Cloninger (Zuckerman si Cloninger, 1996). Masurarea CS si CN au aratat legaturi puternice ale acestora cu comportamentul antisocial, personalitatea antisociala si abuzul de substante (Zuckerman si Cloninger, 1996). Finn si colab. (2000) si Finn (2002) definesc un factor numit cautare de excitatie (excitement seeking) care se manifesta prin emotii pozitive atunci cand persoana se afla in situatii unde activitatile sunt mai putin predictibile si unde exista oportunitati pentru angajarea in anumite activitati apetitive cum ar fi activitati sexuale (flirt, contact sexual), consum de alcool sau droguri si activitati sociale care sunt putin predictibile. Cautarea de excitatie este echivalenta combinatiei dintre factorii Dezinhibitie si Susceptibilitate la plictiseala si a fost asociat mai mult decat ceilalti factori din SCS cu consumul de alcool (Finn si colab. 2000).

Expresii comportamentale[modificare | modificare sursă]

Plecand de la definitia CS si din ceea ce este observabil in viata cotidiana putem afirma ca cei cu un scor mare la CS opteaza pentru comportamente care conduc la situatii noi si variate care au ca efect o activare excitatoare pentru ei si care in mod obisnuit au un risc atasat lor. Scorurile la CS au fost corelate de cele mai multe ori cu: consumul de alcool si alte substante psihotrope legale sau ilegale (Finn, 2002; Finn si colab. 2000; Johnson si Cropsey, 2000; Justus si colab., 2000; Miles si colab., 2001), activitati sexuale riscante (O’Sullivan si colab., 1996; Spitalnick si colab., 2007), ocupatii sau sporturi cu grad mare de risc (Cherpitel si colab., 1998; Glicksohn si Bozna, 2000) si jocul excesiv de jocuri de noroc (Zuckerman, 2005). Alegeri vocationale. Pentru "cautatorii de senzatii" sunt atractive vocatiile care presupun activitati variate si stimulante care sunt aventuroase si neconventionale. Roberti (2004) prezinta o sinteza a cercetarilor in acest domeniu. Astfel, s-a observat ca barbatii cu scoruri mari la CS tind sa aleaga cariere in domeniul stiintific sau social in contrast cu cei cu un scor mic care prefera sarcini stabile si bine structurate si definite. In cazul femeilor, vocatiile traditionale (ex.: casnica) erau corelate negativ cu scorurile la CS. De asemenea, ocupatiile de pompier sau salvamont tind sa se coreleze cu un scor mai mare la "Cautarea de pericol si aventura" comparate cu cele de sofer de masini de curse, alpinist sau parasutist cu toate ca si acestea din urma au un scor supramediu la factorul amintit. De asemenea s-a observat ca un scor total mare la SCS au si jurnalistii, cascadorii si chirurgii.

Eritabilitate[modificare | modificare sursă]

Cercetari actuale (Stoel si colab., 2006) au dovedit prin mijloace statistice avansate ca CS face parte din categoria trasaturilor de personalitate cu o inalta eritabilitate. Ei au realizat o cercetare pe aproximativ 9000 de persoane, gemeni si frati/surori ai acestora acolo unde a fost cazul, pentru care au masurat cei patru factori ai SCS - forma IV (cei patru factori sunt aceiasi cu cei din forma V a SCS). In cercetare s-a urnarit aflarea procentajului eritabilitatii CS si al influentelor stabile de mediu care ating fiecare factor in functie de sex.

Caracteristici biochimice[modificare | modificare sursă]

Barbatii care au un scor mare la CS au niveluri mai ridicate de testosteron (Daitzman si Zuckerman, 1980). Acest fapt este consistent cu diferentele dintre barbati si femei in ceea ce priveste trasatura de CS (Zuckerman, 2001) si cu faptul ca aceasta este corelata negativ cu varsta subiectilor (Stoel si colab., 2006). Este interesant faptul ca factorul Dezinhibitie din SCS este corelat si cu nivelul de androgeni precum si cu cel de estrogeni. Cu toate ca factorul presupune comportamente care sunt vazute stereotipic ca fiind masculine si barbatii au scorurile cele mai mari, nu este legat strict de hormonul masculin ci si de cel feminin (Daitzman si Zuckerman, 1980). Enzima monoamina oxidaza (MAO) de tip B care se gaseste in plachetele sangvine este responsabila de reglarea activitatii monoaminelor, in special a dopaminei si a serotoninei. Astfel, activitatea MAO este mai scazuta la cei care au un scor ridicat la CS (Zuckerman, 1980 si 2001). Pentru Zuckerman (2001) relatia aceasta este consistenta cu diferentele de gen si de varsta, avand in vedere ca femeile au o activitate MAO mai ridicata si ca activitatea MAO creste odata cu varsta. Fowler si colab. (1980) confirma de asemenea prin cercetarile lor ca cei cu un scor mare la CS, aici persoane interesate de expeditii pe munte, au o activitate scazuta a MAO din plachetele sangvine. Paaver si colab. (2006), au cercetat nivelul MAO la soferii care au fost gasiti conducand sub influenta alcoolului si la cei care care au fost gasiti depasind viteza legala. La primul grup s-au descoperit corelatii doar intre condusul sub influenta alcoolului, tipuri de impulsivitate maladaptativa si nivelul scazut al activitatii MAO. Interesante sunt corelatiile dintre impulsivitate, cautarea de excitatie (CE) si un nivel al activitatii MAO de tip B ridicat la soferii care au depasit viteza legala. Aceste rezultate fiind cumva contrare fata de punctul de vedere al lui Daitzman si Zuckerman (1980) si Zuckerman (2001) tocmai pentru faptul ca CE este corelata pozitiv cu nivelul activitatii MAO (Paaver si colab., 2006).

Psihofiziologia CS[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere psihofiziologic diferenta majora dintre cei cu un scor CS mare si cei cu unul mic este data de potentialul evocat (PE) cortical (cortical evoked potential). Astfel, cautarea de senzatii, in special factorul Dezinhibitie, a fost corelata cu o anumita masura a excitatiei cerebrale numita augmentare-reducere (A-R) (Zuckerman, Simons si Como, 1988). Astfel, o corelatie puternica intre nivelul stimulilor si PE este numita augmentare in timp ce o corelatie negativa sau zero este numita reducere. Diferentele A-R sunt vizibile cel mai bine la actiunea stimulilor puternici (vezi Figura 1). Aici cei cu CS mare vor augmenta excitatia corticala in timp ce cei cu un scor CS mic vor reduce influenta stimulului (Zuckerman si colab., 1988).

Directii viitoare de cercetare[modificare | modificare sursă]

Conceptul discutat a inceput sa fie utilizat din ce in ce mai mult in chestionare de cunoastere a personalitatii, in acceptiunea conceptuala data de Zuckerman dar nu numai (Zuckerman and Kuhlman’s Personality Questionnaire si Temperament and Character Inventory a lui Cloninger, s.a.), cautarea de senzatii sau de noutate fiind deja considerata o dimensiune temperamentala fundamentala (Zuckerman si Cloninger, 1996). Aceste ultime afirmatii sunt intarite si de cercetarile care arata ca CS a fost dovedita ca facand parte din trasaturile cu un inalt grad de eritabilitate (Stoel si colab., 2006; Zuckerman, 2001) si de faptul ca diferentele intre cautatorii de senzatii si cei cu un scor slab la SCS au o baza fiziologica (Zuckerman si colab., 1988) si nu doar una comportamentala. Ca si directii viitoare de cercetare, interesante par corelatiile dintre cautarea de senzatii si stilul de lucru sau invatare avand in vedere ca "vanatorii" de senzatii sau de excitatie au un stil special de a lua deciziile (Finn, 2002). Este deja stiut ca trasatura de CS este prezenta cu preponderenta la varstele adolescentine (Stoel si colab., 2006) si astfel apare o intrebare legata de care este cauza tendintei de scadere a nivelului trasaturii la varsta matura, daca aceasta este de natura genotipica sau fenotipica si daca tendinta de disparitie a CS odata cu varsta are si alte efecte asupra personalitatii. De asemenea cercetarile actuale au gasit ca o anumita gena (DRD4) a fost gasita ca responsabila pentru 10% din varianta genetica (Zuckerman, 2001) astfel si aceasta este o directie care probabil ne va spune mai multe despre natura CS.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ball, S. A., Zuckerman, M. (1992). Sensation seeking and selective attention: Focused and divided attention on a dichotic listening task. Journal of Personality and Social Psychology, 63, 825-831
  • Cherpitel, C. J., Meyers A. R., Perrine M. W. (1998). Alcohol consumption, sensation seeking and ski injury: A case-control study. Journal of studies on alcohol, 59, 216-221
  • Daitzman R. J., Zuckerman M. (1980) Disinhibitory sensation seeking, personality, and gonadal hormones. Personality and Individual Differences, 1, 103–110
  • Finn, P. R. (2002). Motivation, Working Memory, and Decision Making: A Cognitive-Motivational Theory of Personality Vulnerability to Alcoholism. Behavioral and Cognitive Neuroscience Reviews, 1, 183-205
  • Finn, P. R., Sharkansky, E. J., Brandt K. M., Turcotte N. (2000). The Effects of Familial Risk, Personality, and Expectancies on Alcohol Use and Abuse. Joumal of Abnormal Psychology, 109, 122-133
  • Fowler, C. J., von Knorring, L., Oreland, L. (1980). Platelet monoamine oxidase activity in sensation seekers. Psychiatry Research, 3, 273-279
  • Glicksohn, J., Bozna, M. (2000). Developing a personality profile of the bomb-disposal expert: the role of sensation seeking and field dependence-independence. Personality and Individual Diferences, 28, 85-92
  • Johnson, T. J., Cropsey K. L. (2000). Sensation seeking and drinking game participation in heavy-drinking college students. Addictive behaviors, 25, 109-116
  • Justus A.N., Finn P.R., Steinmetz J.E. (2000). The influence of traits of disinhibition on the association between alcohol use and risky sexual behavior. Alcoholism, Clinical And Experimental Research, 24, 1028-1035
  • Miles D. R., van den Bree M. B.M., Gupman A. E., Newlin D. B., Glantz M. D., Pickens R. W. (2001). A twin study on sensation seeking, risk taking behavior and marijuana use. Drug and Alcohol Dependence 62, 57–68
  • O’Sullivan D. M., Zuckerman M., Kraft, M. (1996). The personality of prostitutes. Personality and Individual Differences, 21, 445-448
  • Paaver, M., Eensoo, D., Pulver, A., Harro, J. (2006). Adaptive and maladaptive impulsivity, platelet monoamine oxidase (MAO) activity and risk-admitting in different types of risky drivers. Psychopharmacology, 186, 32-40
  • Pettijohn, T. F. (1997). Sources: Notable Selections in Psychology (Ed. a II-a). Guilford, Connecticut: Dushkin/McGraw Hill
  • Roberti, J. W. (2004). A review of behavioral and biological correlates of sensation seeking. Journal of Research in Personality, 38, 256–279
  • Spitalnick, J. S., DiClemente, R. J., Wingood, G. M., Crosby, R. A., Milhausen, R. R., Sales, J. M., McCarty, F., Rose, E., Younge, S. N. (2007). Brief report: Sexual sensation seeking and its relationship to risky sexual behaviour among African-American adolescent females. Journal of Adolescence, 30, 165-173
  • Stoel, R. D., De Geus, E. J. C., Boomsma, D. I. (2006). Genetic Analysis of Sensation Seeking with an Extended Twin Design. Behavior Genetics 36, Nr. 2
  • Zuckerman, M. (1994). Behavioral expressions and biosocial bases of sensation seeking. New York: Cambridge University Press.
  • Zuckerman, M. (2001). Sensation Seeking: Behavioral Expressions and Biosocial Bases. In: Smelser, N. J., Baltes, P. B. (Editori), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences (pg. 13905-13908)
  • Zuckerman, M. (2003). Biological Basis of Personality. In: Weiner, I.B., Millon, T., Lerner, M.J. (editori). Handbook of Psychology. Vol. 5: Personality and Social Psychology (pg. 85-116). New Jersey: John Wiley & Sons.
  • Zuckerman, M. (2005). Faites vos jeux anouveau: Still another look at sensation seeking and pathological gambling. Personality and Individual Differences, 39, 361–365
  • Zuckerman, M., Cloninger, C. R. (1996). Relationships between Cloninger’s, Zuckerman’s, and Eysenck’s dimensions of personality. Personality and Individual Differences 21, 283-285
  • Zuckerman, M., Simons, R. F., Como, P. G. (1988). Sensation seeking and stimulus intensity as modulators of cortical, cardiovascular, and electrodermal response: A cross-modality study. Personality and Individual Differences, 9, 361-372

Legături externe[modificare | modificare sursă]