Cântecul Nibelungilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nibelungenlied - manuscris

Cântecul Nibelungilor (germană Nibelungenlied) este o epopee eroică scrisă în jurul anului 1204 în limba germană medie (Mittelhochdeutsch) de un poet anonim care a prelucrat legende care se regăsesc într-o formă mai arhaică în Edda. Locul probabil în care a fost scrisă această epopee este reședința episcopului din Psau.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

"Cântecul Nibelungilor" prezintă istoria vieții Crimhildei, o prințesă burgundă. Mama ei trăiește, dar tatăl ei, Dankrat, a murit, astfel că ea este tutelată de frații săi Guntherstin, Gernotelem și Giselhetatur. Un personaj important la curte este Hagen von Tronje, un vasal al regilor burgunzi.

Siegfried, fiul regelui Siegmund și al reginei Sieglinde, care domneau în Xanten, aude de frumusețea prințesei burgunde și pleacă la Worms hotărât să o ia de soție. Pentru a-și atinge scopul, el luptă împotriva danezilor și saxonilor, care au declarat război burgunzilor, și se oferă să îl ajute pe Gunther să o cucerească pe Brünhild, regina unui ținut îndepărtat. Brünhild dorește să îl ia de soț doar pe cel care o poate învinge în trei probe. Singurul în măsură să facă acest lucru este Siegfried, care se prezintă ca vasal al lui Gunther. Eroul din Xanten luptă alături de regele burgund, îmbrăcat într-o mantie care îi conferă invizibilitate și îi sporește puterile.

După cucerirea reginei din Isenstein, în Worms are loc o nuntă dublă: Gunther se căsătorește cu Brünhild, iar Siegfried cu Crimhilda. Nunta este umbrită de lacrimile lui Brünhild, care se simte jignită de mezalianța dintre cumnata sa și cel pe care ea îl consideră un vasal al regilor burgunzi. Ea refuză să îl accepte pe Gunther ca soț, iar Siegfried participă la a doua înșelare a lui Brünhild, luptându-se cu ea deghizat în regele burgund. După ce aceasta se recunoaște învinsă, Siegfried se retrage, nu înainte de a-i lua reginei un inel de pe deget și centura, pe care i le dăruiește apoi lui Kriemhild.

Siegfried și Kriemhild pleacă la Xanten. Ea ar fi dorit să îl ia cu sine și pe Hagen, dar acesta refuză vehement. După 10 ani, acestia sunt invitați să își viziteze rudeniile din Worms. Aici are loc o ceartă între Brünhild și Kriemhild, cauzată de necunoașterea adevărului de către nici una din regine. Brünhild îl numește pe Siegfried vasal, în timp ce Kriemhild susține că soțul ei este un rege chiar mai mare decât Gunther. Cearta culminează atunci când Kriemhild dorește să intre în dom înaintea reginei din Worms. Brünhild spune că nu se cuvine ca o soție de vasal să intre în biserică înaintea reginei, la care Kriemhild o numește pe cumnata sa amantă de vasal. Ea este convinsă că Siegfried a fost primul bărbat din viața lui Brünhild și drept dovadă arată inelul și centura pe care le-a adus cu sine de la Xanten.

Siegfried este silit să dea explicații pentru comportamentul soției sale. El jură solemn că nu este vinovat de vorbele ei și promite să o educe mai bine. Hagen consideră că jignirea reginei trebuie răzbunată și pune la cale uciderea lui Siegfried, primind acceptul lui Gunther. Siegfried este ucis în timpul unei vânători de către Hagen, care a aflat secretul vulnerabilității eroului chiar de la soția eroului.

După 13 ani de doliu, Kriemhild acceptă să îl ia de soț pe Etzel, regele hunilor, sperând că va reuși astfel să răzbune moartea lui Siegfried. După alți 13 ani, rugat de soția sa, Etzel își invită cumnații să vină în vizită. În urma provocărilor lui Kriemhild și Hagen, în Etzelburg se declanșează o luptă între burgunzi și războinicii regelui hun. Mii de oameni sunt omorâți de ambele părți, printre care și Gernot și Giselher. În cele din urmă, Gunther și Hagen sunt luați prizonieri.

Crimhilda cere să i se restituie comoara lui Siegfried. Hagen răspunde că va spune unde este ascunsă comoara doar după ce Gunther va fi mort. Kriemhild poruncește ca fratele ei să fie ucis. Hagen refuză și în aceste condiții să spună unde este comoara, iar Kriemhild îi taie capul cu sabia lui Hagen. Hildebrand, armurierul lui Dietrich von Bern, o ucide pe Kriemhild ca pedeapsă pentru faptul că ea, ca femeie, a ridicat sabia asupra unui mare luptător."

Referințe[modificare | modificare sursă]