Bulevardul Grigore Vieru
| Bulevardul Grigore Vieru | |
 Vedere dinspre rondul de intersecție cu str. Tudor Vladimirescu |
|
| Date geografice | |
|---|---|
| Localitate | Chișinău |
| Sector | Râșcani |
| Început | str. Cosmonauților |
| Sfârșit | str. Tudor Vladimirescu |
| Lungime | 2000 m |
| Date sociale | |
| Denumire din | 2010 |
| Denumire în cinstea | Grigore Vieru |
| Obiective aflate pe bulevardul Grigore Vieru | Circul, Banca Națională a Moldovei ș.a. |
| [[Imagine:{{{plan}}}|230px]] |
|
modifică  |
|
Bulevardul Grigore Vieru (până în 2010 Bd. Renașterii, în anii 1950–1959 str. Țentralnoi Luci) se află în sectorul Râșcani. Este o magistrală de importanță urbană cu o lungime de cca 2 km, începând de la str. Cosmonauților și sfârșind la rondul de intersecție cu str. Tudor Vladimirescu.Bulevardul a apărut în perioada postbelică, în urma extinderii teritoriale a orașului spre est, fiind necesară includerea zonelor satelor Rîșcani și Visterniceni, aflate dincolo de râul Bîc. A fost trasat prin nucleul istoric al orașului conform planului de sistematizare urbană, elaborat între anii 1945-1947 sub îndrumarea lui Alexei Șciusev și a profesorului V. Baburov, bulevardul devenind una dintre axele compoziționale ale orașului.
Integrarea părților eterogene ale orașului urma să fie realizată prin străbaterea orașului vechi prin trei raze convergente cu cu Centrul în zona str. Columna, în axa Catedralei Nașterea Domnului, orientate spre podurile de peste râul Bîc, razele laterale devenind străzile Petru Rareș și Fantalului. La această idee s-a renunțat în procesul realizării proiectului, păstrându-se doar zona centrală, actualul bd. al regretatului poet Grigore Vieru, ceea ce explică prima sa denumire (Țentralnoi Luci - Razei Centrale). În urma reconstrucției s-a schimbat radical structura eliditară a spațiilor aferente: a dispărut Piața Veche, Piața și Biserica Sf. Ilie, Catedrala Sf. Arhangheni Mihail și Gavriil, prima reședință a mitropolutului Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a fost și sediul primului muzeu din Chișinău, ș.a. Au rămas câteva edificii istorice: casa cu ateliere și prăvălii (nr. 3), o sinagogă (nr. 5), Biserica Apostolică Armenească Sf. Maica Domnului (nr. 8, str. Piața Veche).
Între cele două benzi carosabile ale bulevardului este amenajat un spațiu verde îngust, compus dintr-o alee cu bănci și pomi pe margini, care însoțește bulevardul de la intersecția cu strada Cosmonauților până la cea cu str. Albișoara. Miniparcul este fragmentat în câteva locuri, cele mai multe fiind intersecții, de parcări de automobile.
Bulevardul este divizat în două fragmente de râul Bîc, diferite ca aspect urban, dar întregite prin podul din beton construit peste râu și liniile de cale ferată. De la str. Cosmonauților și până la splaiul Bîcului în axa lui compozițională a fost introdusă o zonă verde, plantată în anii 1950 cu arbori decorativi. În perimetrul bulevardului sunt construite edificii cu menire socială și publică, blocuri de locuit cu 4 etaje și cu magazine la parter:
- Banca Națională a Moldovei (nr. 7, 1973, arh. B. Vaisbein);
- complexul hotelier Turist (nr. 13, 1971, arh. R. Bekesevici);
- Liceul Teoretic și căminele studenților de la Universitatea Agrară (nr. 6/2, anii '50) etc.
La intersecția cu str. Albișoara au fost construite cămine cu 10-12 etaje, care desăvârșesc compozițional trecerea bulevardului înspre splaiul Bîcului.
Dincolo de râu și de linia de cale ferată aspectul magistralei este determinat de vegetația rămasă de la fostul sat Rîșcani, din care s-au păstrat câteva case de locuit și Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (1777). În apropierea ei este construit Circul (1982, arh. S. Șoihet), iar în partea opusă se construiesc blocuri de locuit după standardele europene.
[modificare] Bibliografie
- Colesnic, Iurie (1997). Chișinău. Enciclopedie. Chișinău: ed. „Museum”. pp. p. 436
