Buești, Ialomița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Buești)
Buești
—  comună  —
Buești se află în România
Buești
Buești
Buești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°32′33″N 27°11′07″E ({{PAGENAME}}) / 44.54250°N 27.18528°E

Țară România
Județ Ialomița


ReședințăBuești[*]
ComponențăBuești[*]

Guvernare
 - primar al comunei Buești[*]Nicolae Mihăilă[*][1][2] (PSD, )

Populație (2021)
 - Total966 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal927012

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Casa veche din Buesti
"dealurile" de la Buesti

Buești este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul drept al râului Ialomița. Este traversată de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre vest de Albești, Axintele, Bărcănești și Coșereni (unde se termină în DN2); și spre est de Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Mărculești și Țăndărei.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Buești

     Români (96,27%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (3,73%)




Componența confesională a comunei Buești

     Ortodocși (96,27%)

     Alte religii (0%)

     Necunoscută (3,73%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Buești se ridică la 966 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.074 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,27%), iar pentru 3,73% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,27%), iar pentru 3,73% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Buești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Nicolae Mihăilă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         

Istorie[modificare | modificare sursă]

Buești este numele pe care se pare ca l-a dobândit localitatea după ocupația primelor familii care s-au așezat în teritoriu în jurul anilor 1593 – 1594 – boiangeria.

Apelativul de BUEȘTI, desemnând un sat sau o moșie, există asadar de pe vremea lui Mihai Viteazul. În cartea de hotărnicie a moșiei Buești, județul Ialomița, moșie a Mănăstirii Cernica se amintește despre “locul pietrii cei vechi, ce au fost hotarul lui Mihaiu Vodă, despărțitoare cu Buești”.

Atestare documentara

Moșia Buești este mentionată pentru prima dată într-un act de danie al lui Radu Voievod din 23 iunie 1608 (7116).

La anul 1778 numele satului era Boești, la anul 1835 (după Harta rusă) este Buești.

casa veche traditionala cu "floare" (streasina din lemn sculptat)

La anul 1813 satul are 17 familii stabile. In vecinatatea satului – care la inceput se află pe malul râului Ialomița, în luncă, iar in jurul anului 1840 s-a mutat pe deal din cauza inundațiilor, au fost si chili în care locuiau 13-14 călugari aparținând de Sfânta Mănăstire Cernica. În anul 1843 s-a zidit Biserica din zid având ctitor pe Părintele Calinic de la Cernica.

Ulterior primei atestari documentare a satului Buești, numele localitații (moșiei) sau ale unor persoane din Buești, apare din ce în ce mai des în documente:

- 1618 (7126) Alexandru Voievod întarește lui Jupân Ianache ocina la Cetatele în județul Ialomița – este menționat ca martor “Mihai paharnicul din Buești”;

- 1626 (7135) Alexandru Voievod slobozește de rumânie pe Stan si Grozea .. se spune: “căci au fost boieri cu moșie de moștenire în satul Buești, județul Ialomița”;

casa veche traditionala cu "floare" mai elaborata (streasina din lemn sculptat)

- 1642 (7150) Matei Voievod, nepot lui Basarab Voievodul întarește lui Dumitru Dudescu, mare vornic “cumparaturi de moșie la Buești, județul Ialomița”. Sunt mentionați” “fata Căciulatului din Buești”, “Manea fata popii Mihăilă din Buești”. Și “alți megieși din Buești”;

- 1675 Cartea de hotărnicie a moșiei Buești, județul Ialomița, a lui Radu Postelnic Dudescu si a megieșilor;

- 1731 Cartea de hotărnicie a moșiei Buești de pe apa Ialomiței, parte cumparată de răposata jupâneasă Dudeasca, moasă lui Constantin Dudescu, Vel (= mare) Spătar;

- 1777 Însemnare de actele mosiei Buești, luate de Tudorache Poenaru de la boier până se vor indrepta hotarele;

- 1792 Porunca lui Mihail Constantin Suțul Voievod către ispravnicul județului Ialomița să cerceteze plângerea Biv Vel Medelnicerului Ioan Știrbei pentru moșia sa Buești, unde sătenii taie fără voie pădurea de acolo;

- 1808 Jalba lui Nicolae Periețeanu către Divan pentru vânzarea moșiei Cătunu de lângă Buești Slugerului Răducan Poenaru;

- 1838 Lista cu zapisele moșiei Buești, județul Ialomița, Zapisul Stareței de la Mănăstirea Pasărea prin care se înțelege cu egumentul de la Cernica în privința moșiei Buești;

- 1842 Cartea de hotărnicie a moșiei Buești din județul Ialomița a Mănăstirii Cernica;

- 1853 Insemnare de suma Stânjenilor moșiei Buești.(sursa buesti.ro - pagina primariei Buesti)

fostul lac Prival dintre Buesti si Albesti

O comună Buești a apărut la începutul perioadei comuniste, întrucât exista în 1968, când a fost desființată și inclusă din nou în comuna Albești. Comuna Buești s-a reînființat în 2004.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ „Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. Accesat în .