Broșteni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Broşteni)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Broșteni (dezambiguizare).
Broșteni
—  Oraș  —
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Broșteni
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Broșteni
Stema Broșteni
Stemă
Broșteni se află în Romania
{{{alt}}}
Broșteni
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°14′39″N 25°41′53″E / 47.24417°N 25.69806°E / 47.24417; 25.6980647°14′39″N 25°41′53″E / 47.24417°N 25.69806°E / 47.24417; 25.69806

Țară  România
Județ Suceava

SIRUTA 147358
Oraș 2004

Localități componente Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdița, Lungeni, Neagra, Pietroasa

Guvernare
 - Primar Nicu Chiriac (USL, ales 2012)

Suprafață
 - Total 594.66  km²

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 5.506 locuitori
 - Densitate 13 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 6.603 locuitori

Site: Site-ul oficial al Primăriei Broșteni

Poziția localității Broșteni

Broșteni este un oraș situat în județul Suceava, în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 5.388 locuitori, fiind al paisprezecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava.

Orașul este poziționat în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe valea râului Bistrița. Localitatea este tranzitată de șoseaua DN 17B Vatra DorneiPiatra Neamț și nu este racordată la sistemul național de căi ferate. Din punct de vedere al poziționării și al căilor de comunicație, Broșteni este cel mai izolat oraș din județul Suceava. De asemenea, este orașul din județ situat la distanța cea mai mare de municipiul Suceava, reședința județului. Broșteni se află în aria de influență urbană a municipiului Vatra Dornei, situat la o distanță de 52 km.

Broșteni este o localitate tipică de munte, în care elementele urbane se simt doar în centrul localității, în special datorită complexului de blocuri de locuințe construite pentru personalul angajat în fostele mine din zonă. Teritoriul orașului se întinde pe o suprafață de peste 420 km², din acest punct de vedere Broșteni ocupând primul loc între localitățile județului Suceava. Dispunerea zonelor intravilane este una foarte răsfirată, specifică așezărilor de munte. Din structura orașului Broșteni fac parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Orașul Broșteni este situat în partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistriței. Din punct de vedere teritorial, localitatea are următorii vecini:

Relief și hidrografie[modificare | modificare sursă]

Relieful predominant al localității îl constituie munții, ce acoperă 85% din teritoriu, 12% fiind zonă de deal și doar 3% teren arabil. Altitudinea variază între 1.500 metri și 1.700 metri spre limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este în Munții Călimani (2.100 metri), ce se află în afara zonei Broștenilor.

Orașul este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara, Cotârgași. Geologia localității cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților Orientali și anume fâșia cristalină și fâșia flisului.

În cadrul orașului Broșteni s-au identificat 8 tipuri generale de sol, predominând solul brun, acid montan și solul brun gălbui.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este aspră, cu ierni lungi și geroase și veri scurte și răcoroase. Precipitațiile medii anuale sunt de 800 mm în perioada mai-septembrie și de 400 mm în restul anului. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est și sud-est.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Broșteni

     Români (96.47%)

     Necunoscută (3.35%)

     Altă etnie (0.16%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Broșteni

     Ortodocși (93.4%)

     Penticostali (1.72%)

     Necunoscută (3.35%)

     Altă religie (1.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Broșteni se ridică la 5.506 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.603 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,48%). Pentru 3,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%), cu o minoritate de penticostali (1,73%). Pentru 3,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Broșteni în perioada 1901-1904

Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care menționează existența unei populații de carpi și carpodaci, în partea vestică a Moldovei.

Localitatea Broșteni a făcut parte din Braniștea Voronețului din 1488 până în 1807. Această moșie a fost dăruită de domnitorul Ștefan cel Mare Mănăstirii Voroneț, care a stăpânit-o în vechile hotare până când aceasta a fost anexată Imperiului Habsburgic în 1775.

După anexarea Bucovinei de către austrieci, o parte din Braniștea pe care se află astăzi comuna Crucea și orașul Broșteni a rămas în Moldova, în stăpânirea lui Teodor Mustață care, în februarie 1807, a vândut-o lui Constantin Balj. Începând cu 1877 comuna Broșteni a devenit proprietatea lui Carol I, domnitorul țării, prin cumpărare de la Balj.

După intrarea Broșteniului în stăpânirea Casei Regale, au fost construite căi rutiere județene și naționale spre aceste așezări și s-a dezvoltat mineritul. În anul 2004 comuna Broșteni a fost ridicată la rangul de oraș.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia locală este reprezentată de agenți economici profilați pe activități de exploatare forestieră, minerit, prelucrarea laptelui și a cărnii, comerț și turism. Exploatările miniere au cunoscut o puternică dezvoltare în perioada 1960-1990 după care s-au închis, fapt care a influențat negativ economia locală a acestei așezări. Broșteni este o localitate cu un potențial turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat.

Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări.

Educație și sănătate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de învățământ cuprinde 14 unități, din care 7 grădinițe, 6 școli și un liceu. Populația școlară este formată din 1.050 persoane, iar personalul didactic din 80 de persoane. În oraș există trei cămine culturale și două biblioteci.

Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul unui spital cu 30 de paturi și a unui dispensar uman, deservite de 6 medici și 12 cadre medii sanitare, precum și de o farmacie.

Referiri în literatură[modificare | modificare sursă]

  • În lucrarea „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă, personajul principal, Nică, învață la Broșteni în perioada în care a stat la Irinuca și a luat râie de la caprele acesteia.
  • În 1995 este publicată lucrarea profesorului Vasile Candrea intitulată „Broșteni. Monografie”.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica din lemn Sfântul Nicolae din Broșteni – cunoscută și sub denumirea de Biserica-muzeu „Ion Creangă”, datează din anul 1779. Construită din lemn de brad cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. În trecut a avut dublu rol, de biserică parohială și școală. Astăzi lăcașul de cult adăpostește câteva piese de muzeu cu vechime de peste 200 de ani, precum și icoane pictate pe lemn de renumiții pictori Tătărăscu, Grigorescu și Tonița.
  • Casa administratorilor Domeniilor Coroanei – construită în 1895, astăzi este folosită ca spațiu comercial și depozit.
  • Clădirea fostei secții Geomold S.A. din Câmpulung Moldovenesc – construită în 1929, având valoare arhitectonică.
  • Școala din Holdița – construită în 1905.
  • Cuptorul de ars var din Dârmoxa – datează din 1924.
  • Piatra simbolică „Ion Creangă” – piatră simbolică ce face referire la scena din opera „Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Broșteni