Brețcu, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Brețcu
Bereck
—  Sat  —
Brețcu se află în Romania
{{{alt}}}
Brețcu
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°2′34″N 26°18′16″E / 46.04278, 26.3044446°2′34″N 26°18′16″E / 46.04278, 26.30444

Țară  România
Județ Coa Romania County Kovászna.svg Covasna
Comună Brețcu

Altitudine 600[1] m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 3.510 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 527060
Prefix telefonic +40 x67 [2]

Brețcu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Brețcu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Brețcu (în maghiară Bereck) este un sat în partea de est a județului Covasna, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea omonimă. Aparține de comuna Brețcu.

Cuprins

Așezare[modificare]

Localitatea Brețcu este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Nemira și Vrancei, pe drumul european E574 și DN11, Târgu Secuiesc - Bacău, la intrarea în pasul Oituz, la o altitudine de 600 m.

Scurt istoric[modificare]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor de piatră aparținând culturii Coțofeni.

Pe o terasă de la poalele dealului Stejar în nord-vestul satului, în locul numit "Cetate", se găsește castrul roman Augustia (notat în unele documente și cu numele Angustia), construit în anul 102, de pământ cu palisadă, apoi reclădit în piatră, cu porțile pe cele patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă la colțuri. În interiorul castrului s-au găsit fragmente de ceramică autentică de factură dacică, modelată cu mâna sau lucrată la roată, o monedă imitație dacică de argint după o drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican și un denar imperial de la Vespasian și Traian. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit un celt de bronz, un vârf de lance și un topor de piatră având forma ciocanelor de aramă, toate aparținând Epocii Bronzului. În apropierea satului se semnalează și urmele unei așezări de tip Monteoru. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1426.

Economie[modificare]

Economia localității se bazează pe industria de confecții, industria de exploatare și prelucrarea primară a lemnului, pe activitatea comercială, dar și pe agricultură și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare]

  • Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, construită în anul 1783, cu abside laterale, având două turnuri, unul înalt în stil gotic deasupra intrării, iar celălalt, mai mic, deasupra naosului.
  • Biserica romano-catolică
  • Castrul roman Augustia
  • Casa memorială Gábor Áron
  • Situl arheologic

Galerie de imagini[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie[modificare]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975