Braslav, Duce al Panoniei
| Braslav | |
| Duce al Pannoniei de Jos | |
 Teritoriile guvernate de Braslav | |
| Duce al Pannoniei de Jos | 882–896 |
|---|---|
| Titluri
Dux (duce) | |
| Ocupație | Duce, vasal al Imperiului Carolingian |
Modifică text  |
|
Braslav (fl. 882–896) a fost un nobil franco-slav cu titlul de dux (duce), guvernator al Pannoniei de Jos între anii 884 și 896 și supus al lui Arnulf de Carintia. A participat la Războiul franco-morav (882-884) și la invazia francilor în Moravia (891-892). El a fost menționat ultima dată atunci când Arnulf i-a încredințat Pannonia, pentru a asigura apărarea frontierei france împotriva maghiarilor (896), care au ocupat ulterior toată Pannonia și și-au continuat incursiunea în Italia.
Context[modificare | modificare sursă]
În anii 882-884 a avut loc un război sângeros între Arnulf de Carintia și Svatopluk I al Moraviei, în timpul căruia așezările omenești din Pannonia și de la Dunăre au suferit cel mai mult. Se spune că Svatopluk ar fi „măcelărit ucigător și înverșunat ca un lup, a distrus mult prin foc și sabie”.[1] Cei doi conducători au convenit asupra păcii în 884.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Prinț slav[1][2] și înflăcărat loialist franc, potrivit Annales regni Francorum, Braslav a fost „Ducele Pannoniei Inferior” (Pannonia inferior cum duce Braslao ad officium rediit).[3] El a condus o provincie cuprinsă între râurile de la Drava la Sava (în Slavonia modernă).[1] A luat parte în anul 884 la semnarea tratatului de pace franco-morav de la Tulln.[1]
Cândva în cursul anului 891, potrivit Analelor de la Fulda, Arnulf a trimis în Moravia o delegație condusă de margraful Arbo pentru a reînnoi pacea.[4] O scrisoare scrisă de margraf a anunțat curând că delegații se întorceau de la Svatopluk și că moravii care acceptaseră „să se dea în prietenie”.[4] Cu toate acestea, Svatopluk și-a încălcat promisiunile, astfel încât Arnulf a decis să invadeze Moravia în 891.[5] Arnulf s-a întâlnit mai întâi cu Braslav, dux-ul slav de pe râul Sava, a ridicat apoi o armată de franconi, bavarezi și alemani și, de asemenea, a recrutat maghiari pentru campania lui (pentru recrutarea din urmă, cronicarii ottonieni l-au învinovățit pe Arnulf pentru că i-a dezlănțuit pe maghiari împotriva Europei).[6] Braslav a participat la campania din 892.[2]
După moartea lui Svatopluk în anul 894, maghiarii au făcut ravagii în Pannonia, devenind inamici ai lui Arnulf și amenințând Pannonia Francă.[1] Situația critică a apărut după ce maghiarii au ocupat bazinul panonic cuprins între Tisa și Dunăre.[1] Astfel, în 895[2] sau 896,[1][7] Arnulf i-a încredințat lui Braslav stăpânirea Pannoniei cu localitatea Mosapurc (actualul Zalavár, Ungaria),[1][2] întărind astfel apărarea frontierei sale sud-estice.[1] Arnulf și Braslav nu i-au putut opri pe maghiari,[1] care au ocupat întreaga Pannonia. Braslav a fost menționat pentru ultima oară într-o sursă datând din anul 898, timp în care o mare armată maghiară a pătruns pentru prima dată în Italia, traversând teritoriile slave.[8]
Moștenire[modificare | modificare sursă]
Istoricii consideră că orașul Bratislava, capitala Slovaciei, a fost numit după Braslav (Brezalauspurc, 907).[1]
În istoriografia croată modernă, el este numit prinț croat.[9]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f g h i j k Luthar, Oto (). The Land Between: A History of Slovenia. Peter Lang. pp. 104, 110–111. ISBN 978-3-631-57011-1.
- ^ a b c d Timothy Reuter; Rosamond McKitterick (). The New Cambridge Medieval History: Volume 3, C.900-c.1024. Cambridge University Press. pp. 538–. ISBN 978-0-521-36447-8.
- ^ Brašnić 1871, p. 8.
- ^ a b Bowlus 1994, p. 223.
- ^ Bowlus 1994, pp. 224–225.
- ^ Bowlus 1994, pp. 225–227, 233.
- ^ Gyula Kristó (). Hungarian History in the Ninth Century. Szegedi Középkorász Műhely. p. 195. ISBN 978-963-482-113-7.
- ^ Kos, Milko (). Istorija Slovenaca od doseljenja do petnaestog veka. Prosveta. p. 129.
- ^ Ivo Supičić (). Croatia in the early middle ages: a cultural survey. Philip Wilson. p. 136. ISBN 978-0-85667-499-0.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Bowlus, Charles R. (). Franks, Moravians, and Magyars: The Struggle for the Middle Danube, 788-907. University of Pennsylvania Press. ISBN 0-8122-3276-3.
- Brašnić, Mijo (). „Odlomci iz zemljopisa i narodopisa Hrvatske i Slavonije u 9. stoljeću”. Rad Jugoslavenske akademije znanosti i umjetnosti (în Croatian). Zagreb: Yugoslav Academy of Sciences and Arts. 16: 8–18.