Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa patru milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.

Țara se învecinează cu Croația la vest cu Serbia la est și Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum. Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.

Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 7 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.

Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al 19-lea.

Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.^[5]

[modificare] Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Bosniei și Herțegovinei.

Teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina a fost locuit în antichitate de triburi ilire. În perioada Imperiului Roman, procesul de cucerire a acestor teritorii, început în perioada Republicii este finalizat și teritoriul este inclus în provinciile romane Iliricum și Dalmația.

După divizarea Imperiului roman între Est și Vest, linia de demarcație între cele două componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina.

Stabilirea slavilor pe teritoriul de azi al Bosniei-Herțegovina are loc în secolele VI-VII. Începând din secolul X pe teritoriul de azi al Bosniei Herțegovina devine obiect de dispută între statele feudale ale sârbilor, croaților și, după 1102 și Regatul Ungariei.

Statul feudal bosniac se formează în secolul XII și atinge apogeul în a doua jumătate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. După moartea acestuia, în 1391, statul bosniac intră în criză, fiind cucerit în secolul XV de către imperiul otoman. Procesul de cucerire este finalizat în anul 1481.

Stăpânirea otomană a durat până în anul 1878. Semnificativ este faptul că, în această perioadă, mare parte din populația slavă din Bosnia-Herțegovina se convertește la religia islamică. Cu toate acestea pe teritoriul provinciei Bosnia, au rămas populații semnificative creștine, ortodoxe și catolice.

Între 1878-1918, Bosnia-Herțegovina intră în componența Imperiului austro-ungar, ca o provincie administrată împreună de către cele două componente ale Monarhiei.

În anul 1918, Bosnia-Herțegovina intră în componența Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei). În perioada interbelică Bosnia-Herțegovina este obiect al conflictului dintre sârbi și croați, fiind divizată în anul 1929 între banovina Croației și restul regatului.

În anul 1941 teritoriul Bosniei-Herțegovina este inclus în Statul Independent Croat, creat cu sprijinul Germaniei. Teritoriul Bosniei se transformă într-un spațiu de conflict între forțele germane, croate, monarhiștii sârbi (cetnicii) și partizanii comuniști ai lui Iosip Broz Tito.

La sfârșitul războiului, Bosnia-Herțegovina intră în componența Republicii Populare Federale Iugoslavia (devenită ulterior Republica Socialistă Federală Iugoslavia). Între 1945-1992, Bosnia a cunoscut o perioadă de dezvoltare și de relativă prosperitate.

Destrămarea Iugoslaviei a determinat izbucnirea unui război sângeros în Bosnia-Herțegovina, între 1992 - 1995. Conflictul a fost finalizat în anul 1995, ca urmare a intervenției comunității internaționale prin Acordul de la Dayton. În prezent, Bosnia-Herțegovina a angajat un proces de negocieri cu uniunea Europeană vizând, pe termen lung integrarea sa în cadrul Uniunii.

[modificare] Împărțirea administrativă

Pentru detalii, vezi: împărțirea administrativă a Bosniei și Herțegovinei.

Federația Bosnia și Herțegovina (FBiH), Republica Srpska (RS) şi districtul Brčko (BD)

În conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton, Bosnia și Herțegovina este divizată în două entități teritoriale: Federația Bosnia și Herțegovina reprezentând 51% din teritoriul statului și Republica Srpska, reprezentând 49% din teritoriu.

Federația Bosnia și Herțegovina este la rândul său divizată în zece cantoane. Există de asemenea, orașe cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla și Banja Luka.

Disitrictul federal Brčko a fost creat printr-o decizie arbitrală și reprezintă un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central.

[modificare] Geografie

Harta Bosniei și Herțegovinei

Suprafața statului este de 51 129 km², din care 0 procente reprezintă apă.

Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Serbia pe o distanță de 312 km, cu Croația — 932 km și cu Muntenegru — 215 km. Astfel, lungimea însumată a granițelor terestre este de 1 459 km

Regimul climatic este caracterizat de veri calde și ierni reci; zonele cu altitudini mari beneficiază de veri scurte și răcoroase și de ierni lungi și viscoloase.

Relief: munți și văi

Extreme de Altitudine:
punctul cel mai jos: Marea Adriatică 0 m
punctul cel mai inalt: Maglic 2,386 m

Resurse naturale: cărbune, fier, bauxită, păduri, cupru, chrom, plumb, zinc, hidro-resurse

Folosirea Pământului:
Teren arabil: 14%
Culturi Permanente: 5%
Păduri: 39%(estimat 1993)

Teren Irigat: 20 km² (estimat 1993)

Pericole Naturale: Cutremure

Probleme Ecologice: Poluarea aerului din cauza industriei Siderurgice; Lipsă de locuri bine amenanjate pentru depozitarea deșeurilor urbane

[modificare] Economie

Economia Bosniei și Herțegovinei se bazează în principal pe agricultură (cultivarea plantelor, îngrijitul animalelor etc.) și pe turism (vizitele în zonele vechi cu o arhitectura musulmană, turismul maritim etc). Serviciile sunt puține, fiind o țara sărăcăcioasă.^{[necesită citare]}Industria este și ea lăsată la urmă în detrimentul agriculturii.^{[necesită citare]} Economia Bosniei și Herțegovinei este una dintre cele mai slabe economii din Europa.^{[necesită citare]}

Principalii parteneri de comerț exterior au fost în 2008:^[6]

export: Croația ( 20,7%), Slovenia (16,7%) și Italia (16,6%)
import: Croația (24%), Slovenia (12,6%) și Germania (12,1%)

[modificare] Demografie

Pentru detalii, vezi: demografia Bosniei și Herțegovinei.

În mod tradițional, începând din perioada Evului Mediu, populația Bosniei-Herțegovina a fost divizată în trei comunități: musulmană, ortodoxă și catolică. Începând din secolul XIX. catolicii s-au identificat cu croații iar ortodocșii cu sârbii. Autodefinirea populației musulmane a fost un proces mai lent, care a culminat cu recunoașterea poporului musulman, ca popor constitutiv al Republicii Federale Iugoslavia în anul 1971. În anul 1993, Congresul intelectualilor a recomandat schimbarea denumirii de musulman în bosniac, denumire utilizata în prezent.

Ultimul recensământ din Bosnia-Herțegovina a avut loc în anul 1991 înainte de izbucnirea răazboiului. Conform datelor acelui recensământ, Bosnia-Herțegovina avea o populație de 4.354.911 locuitori, din care 43,7% erau bosniaci, 31,3% sârbi, 18,7% croați și 5,5% iugoslavi.

Bosnia-Herțegovina a fost statul cel mai afectat de războaiele din fosta Iugoslavie din anii '90 ale secolului trecut. Conform datelor estimative ale ONU, războiul din 1992-1995 a determinat deplasarea a 2 milioane de persoane (de toate etniile și nu predominant bosniaci musulmani cum s-a susținut în timpul războiului) și a cauzat moartea a 100.000 de persoane, civili și militari.

După război nu a mai avut loc nici un recensământ și nu este previzibil ca în viitorul apropiat să fie organizat unul deoarece ar afecta raporturile de forță dintre cele trei comunități. În mod tradițional, comunitățile s-au identificat prin apartenența la o religie: bosniacii sunt musulmani, sârbii creștin ortodocși, membri ai Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar croații sunt romano-catolici.

Conform unor estimări ale CIA din anul 2000, în Bosnia-Herțegovina ar trăi 4 milioane de locuitori din care 48% ar fi bosniaci, 37% sârbi, 14,3% croați iar 0,6% din populație aparține altor grupuri etnice (în special romi).

[modificare] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Bosnia și Herțegovina:

Podul și centrul istoric din Mostar (2005)
Podul „Mehmed Paša Sokolović” din Višegrad (2007)

[modificare] Note

^ Agenția de Statistică din Bosnia și Herțegovina
^ ^a ^b ^c ^d „Bosnia și Herțegovina”. Fondul Monetar Internațional. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=963&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=35&pr.y=1. Accesat la 21 aprilie 2011.
^ „Distribuția venitului familiei – indexul Gini”. The World Factbook. CIA. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html. Accesat la 1 septembrie 2009.
^ „Raport din 2010 privind Indexul dezvoltării umane”. Națiunile Unite. 2010. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_Table1.pdf. Accesat la 5 noiembrie 2010.
^ The New York Times 2011 Almanac, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010, p. 544.
^ The New York Times 2011 Almanac, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010, p. 544.

[modificare] Vezi și

[asbh-0] Agenția de Statistică din Bosnia și Herțegovina

[imf2-1] „Bosnia și Herțegovina”. Fondul Monetar Internațional. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=963&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=35&pr.y=1. Accesat la 21 aprilie 2011.

[2] „Distribuția venitului familiei – indexul Gini”. The World Factbook. CIA. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html. Accesat la 1 septembrie 2009.

[HDI-3] „Raport din 2010 privind Indexul dezvoltării umane”. Națiunile Unite. 2010. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_Table1.pdf. Accesat la 5 noiembrie 2010.

[4] The New York Times 2011 Almanac, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010, p. 544.

[5] The New York Times 2011 Almanac, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010, p. 544.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

Bosnia și Herțegovina

Cuprins

[modificare] Istorie

[modificare] Împărțirea administrativă

[modificare] Geografie

[modificare] Economie

[modificare] Demografie

[modificare] Patrimoniu mondial

[modificare] Note

[modificare] Vezi și

Unelte personale

Spații de nume

Variante

Vizualizări

Acțiuni

Căutare

Navigare

Participare

Tipărire/exportare

Trusa de unelte

În alte limbi