Bonifacius

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Bonifaciu.
Din viața și moartea lui Bonifacius
Bonifacius taie stejarul sacru

Bonifacius (Wynfreth (Winfried, n.* 672/675 în Crediton (Exeter, regatul vechi Wessex, azi comitatul Devon, în Anglia de sud-vest; d.a€ 5. iunie 754 sau 755 la Dokkum în Friesland) a fost unul dintre principalii misionari și reformator bisericesc din Franța. El este numit și apostolul germanilor după perioada reformatiei germane.

Viața[modificare | modificare sursă]

Wynfreth (Bonifatius) s-a născut pe teritoriul Angliei, numele de Bonifacius îl va primi ulterior de la papa Grigore al II-lea. Bonifaciu a fost educat într-o mânăstire din Winchester și Southampton. La vârsta de 30 de ani va fi sfințit ca preot, fiind trimis în Franța ca misionar. El va întreprinde călătorii pentru a creștina pe frizoni un trib germanic care trăia la coasta Mării Nordului în Țările de Jos și în Germania. Această acțiune de creștinare eșuează din cauza prințului frizon Radbod, care era un dușman înverșunat al francilor. Wynfreth se va reîntoarce în Anglia, dar va intra în contact cu Willibrord un misionar anglosaxon din Friesland. În anul 718 va părăsi Anglia pentru a face un pelerinaj la Roma unde va fi însărcinat de Papa Grigore al II-lea (715–731) de a creștina păgânii și va primi numele de Bonifatius. Bonifatiu se va întoarce în Friesland va intra din nou în legătură cu misionarul Willibrord. Adversaul lor prințul Radbod între timp a murit. Între cei doi misionari apar divergente și în anul 721 ei se vor desparte. Bonifatiu va misiona în Turingia (Erfurt), Bavaria și Hessa. În această acțiune el va fi împuternicit de o scrisoare a papei fiind însoțit de războinici și meseriași numeroși, care au contruit și diferite mânăstiri. Lângă Geismar (Fritzlar) există un stejar considerat sacru de chatti care reptrezenta populația locală păgână. După spusele legendei Bonifatius sub protecția francilor a lăsat să fie tăiat stejarul pentru a construi o capelă creștină. Prin acest gest a căutat să demonstreze simbolic biruința religiei creștine asupra zeilor păgâni. La vârsta de 80 de ani se va reîntoarce la frizoni, iar la data 5 iunie 754 sau 755 pe malul râului Boorne, lângă Dokkum (Olanda), va fi ucis de aceștia din care unii erau deja botezați.

Literatură[modificare | modificare sursă]

  • Rudolf Schiefer: Neue Bonifatius-Literatur, in: Deutsches Archiv für Erforschung des Mittelalters 63, Böhlau Verlag Köln/Weimar/Wien 2007, S. 111-123, ISSN: 0012-1223.
  • Lutz E. von Padberg: Bonifatius. Missionar und Reformer, C. H. Beck, München 2003. ISBN 3-406-48019-5 (darin auch Angaben zur Vita sancti Bonifatii des Willibald)
  • Ders.: Studien zur Bonifatiusverehrung. Zur Geschichte des Codex Ragyndrudis und der Fuldaer Reliquien des Bonifatius. In: Fuldaer Hochschulschriften 25, Verlag Josef Knecht, Frankfurt a. M. 1996, ISBN 3-7820-0752-2.
  • Ders. und Hans-Walter Stork: Der Ragyndrudis-Codex des hl. Bonifatius: Teilfaksimileausgabe im Originalformat der Handschrift und Kommentar. Bonifatius-Verlag, Paderborn; Parzeller, Fulda 1994, ISBN 3-87088-811-3.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bonifacius
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bonifacius

de Bonifacius în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei