Bohdan Poręba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bohdan Poręba
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Wilno, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia Modificați la Wikidata
Înmormântatcmentarz komunalny Północny w Warszawie[*][[cmentarz komunalny Północny w Warszawie (cemetery in Warsaw, Poland)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEwa Jastrzębowska[*][[Ewa Jastrzębowska (actriță poloneză)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiMaciej Poręba[*][[Maciej Poręba (Polish filmmaker and costume designer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
regizor de teatru
regizor[*]
Polish scout[*][[Polish scout |​]]
scenarist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză Modificați la Wikidata
Alma materȘcoala națională de cinematografie din Łódź
Alte premii
Ordinul Polonia Restituta în grad de cavaler[*]
Złoty Medal „Za zasługi dla obronności kraju”[*][[Złoty Medal „Za zasługi dla obronności kraju” |​]] (1978)
Zasłużony Działacz Kultury[*][[Zasłużony Działacz Kultury (Polish honorary badge in Arts)|​]]
Odznaka honorowa "Za Zasługi dla Warszawy"[*][[Odznaka honorowa "Za Zasługi dla Warszawy" |​]]
Medal of the 40th Anniversary of People's Poland[*][[Medal of the 40th Anniversary of People's Poland |​]]
Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski[*][[Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski (grade of an order)|​]] (1983) Modificați la Wikidata
Prezență online

Bohdan Poręba, cu numele real de Jerzy Bogusław Poręba, (n. 5 aprilie 1934, Vilnius, Polonia, astăzi în Lituania – d. 25 ianuarie 2014, Varșovia) a fost un regizor polonez de film și de teatru, scenarist, om politic și publicist.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Educație și carieră profesională[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie de intelectuali din Vilnius. Tatăl său a fost ofițer în Legiunea Poloneză și apoi în Armata Poloneză. Mama mea a fost profesoară. În 1945, familia sa a fost repatriată în Polonia, stabilindu-se în orașul Bydgoszcz. În acest oraș, a absolvit liceul și și-a luat bacalaureatul. De asemenea, a fost activ în echipele de cercetași.

În 1955 a absolvit Facultatea de Regie din cadrul Școlii Superioare de Film, Televiziune și Teatru Leon Schiller din Łódź. A debutat ca regizor la mijlocul anilor 1950. El a regizat filme încă din timpul studenției (inclusiv un film documentar despre un orb I dla nas słońce świeci). Primul său film realizat după absolvire a fost Apel poległych, cu rol de epitaf pentru rolul soldații polonezi uciși pe toate fronturile din cel de-al doilea război mondial, inclusiv înființarea de formațiuni poloneze în Occident, despre care a fost interzis anterior să se vorbească. În 1957 el a fost distins cu Premiul criticilor de film polonezi „Sirena de Aur” pentru filmul Wyspa wielkiej nadziei. În 1963, el a regizat filmul Daleka jest droga, în care era vroab de soldații generalului Stanisław Maczek. Timp de câțiva ani nu i s-a mai permis apoi să realizeze filme. El a lucrat ca regizor de teatru, realizând spectacole precum Dziś do Ciebie przyjść nie mogę, constând din melodii cântate de partizani.

După ce a revenit în cinematografie, a regizat filmul Gniewko, syn rybaka, iar în 1970 a realizat un film despre revolta oțelarilor din Varșovia Prawdzie w oczy. În 1973 a regizat filmul Ultima luptă despre partizanii polonezi de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru care a primit numeroase premii și distincții. Din 1975 până în 1998 a fost director artistic al studioului de film „Profil” (și-a încetat în fapt operațiunile după 1990). În perioada 1986–1989 a condus Teatrul Dramatic din Gdynia. În anii 1987–1989 a fost membru al Comitetului Cinematografiei Poloneze [4]. În anii '90 a condus pentru o scurtă perioadă o activitate economică, apoi s-a retras.

În 2005, el a regizat drama Zmartwychwstanie despre Lusia Ogińska (poetă, soția lui Ryszard Filipski), care a fost difuzată pe TV Trwam, dar prezentată inițial la un congres de auto-apărare polonez.[5] De asemenea, el a produs, printre altele, Zamachu stanu, Nad Niemnem și Sekretu Enigmy.

A publicat articole și eseuri în revistele Myśl Polska, Nasz Dziennik, Tygodniku Ojczyzna și Nowej Myśli Polskiej.

În 2010, a fost realizat filmul documentar Prawda, dobro i piękno. Film o Bohdanie Porębie despre Bohdan Poręba, regizat de Ksawer Szczepanik. În același an a fost publicat un interviu cu Bogdan Poręba intitulat Obronić Polskość!.

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Începând din 1969 a fost membru al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. A fost un lider activ al Asociației de prietenie polono-sovietice și unul dintre fondatorii și ideologii Asociației Patriotice „Grunwald”; Poręba a fost unul dintre puținii comuniști polonezi care au votat la ultimul congres PMUP împotriva dizolvării partidului.

În alegerile parlamentare din 1993, a condus campania electorală a partidului Samoobrony – Leppera.

În 2007, s-a alăturat partidului naționalist cu orientate antiglobalizare – Polska Wspólnota Narodowa. Este membru de onoare al Frontului Popular al Muncii.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Regizor[modificare | modificare sursă]

Scenarist[modificare | modificare sursă]

  • Lunatycy (1959)
  • Nad Odrą (1965)
  • Prawdzie w oczy (1970)

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

A fost decorat cu Crucea de Cavaler a Ordinului Polonia Restituta, Medalia „Pentru serviciile aduse Varșoviei” și titlul de „Lucrător Emerit al Culturii”. În 1978, el a fost distins cu Medalia „Pentru serviciile de apărare a țării” și în 1983 a primit Crucea de Comandor al Ordinului Polonia Restituta.

Pentru filmele realizate, Bohdan Poręba a obținut Premiul criticilor de film polonezi "Sirena de aur" (1957) și Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Sopot (1973).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Bohdan Poręba”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b Bohdan Poręba, Autoritatea BnF 
  3. ^ Bohdan (właściwie Jerzy Bogusław) Poręba, Internetowy Polski Słownik Biograficzny 
  4. ^ pl Bohdan Poręba în baza de date filmweb.pl
  5. ^ Zachować pamięć i narodową kulturę. samoobrona.org.pl. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]