Bogăție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

AfacereCapitalCerere și ofertăAntreprenoriatComerț liberCompanieConcurențăDezvoltare economicăPlanificare economicăGlobalizareCorporațieLiberalizareMarginalismMâna invizibilăPiață liberăPiață financiarăInvențieEconomie de piațăEșecul piețeiDrept de proprietatePrivatizareProfitMeritocrațieNaționalizareRecesiuneCriză economicăRegulamentMâna de lucru salariatăBogăție

Sisteme economice

Piață regulatăModelul anglo-saxonModelul nordicModelul asiatic

Teorii economice

Economia clasicăKeynesianismulȘcoala americanăȘcoala austriacăEconomia neoclasicăEconomie de piață

Aspecte sociale

AngajareȘomaj

Origini ale capitalismului

IluminismulRevoluția comercialăFeudalismulRevoluția industrialăMercantilismul

Economiști

Adam SmithJohn Stuart MillDavid RicardoThomas MalthusJean-Baptiste SayMilton FriedmanFriedrich HayekJohn Maynard KeynesAlfred MarshallLudwig von MisesMurray RothbardJoseph SchumpeterThorstein VeblenMax WeberRonald Coase

Vezi și

CorporatismConsumerismGlobalizareAnarho-capitalismLiberalism (economic) • LibertarianismNeo-capitalismProtecționism

Portaluri

Portal capitalismPortal economiePortal filozofiePortal politică

editează

Bogăția sau averea (en: „wealth”) reprezintă abundența unor resurse valoroase sau a unor posesiuni valoroase. Cuvântul își păstrează înțelesul originar, care își are rădăcina în vechiul cuvânt englezesc „weal”, de origine indo-europeană[1]. O persoană, o comunitate, o regiune sau o țară care deține din abundență asemenea posesiuni, în beneficiul comun, se numește „bogată” (en: „wealthy”).

Conceptul modern de bogăție este fundamental în toate domeniile economiei, mai ales în teoria creșterii economice și în cea a dezvoltării; cu toate acestea, înțelesul noțiunii de bogăție depinde de context[2]. Cu înțelesul cel mai general, economiștii definesc bogăția ca „orice este de valoare”: o astfel de definiție include atât aspectul subiectiv al noțiunii, cât și ideea că ea nu este ceva fix. Diverse definții ale bogăției au fost propuse de către persoane diferite, în contexte diferite. Definirea bogăției poate însemna un proces de creare de norme (legiferare), cu implicații etice, pentru că, de regulă, maximizarea bogăției este privită ca un scop în sine sau ca fiind ea însăși o normă[3][4] .

Definiția „bogăției inclusive”, propusă de Națiunile Unite, se referă la măsurarea monetară a unei sume de „bogății”, care însumează bunuri naturale, umane și materiale[5][6]. Capitalul natural include pământ, păduri, resurse energetice și resurse minerale. Capitalul uman înglobează educația și abilitățile populației. Capitalul material (fizic, „manufacturat”) cuprinde lucruri ca mașini-unelte, clădiri și alte forme de infrastructură.

Bogăție[modificare | modificare sursă]

Producerea bogăției[modificare | modificare sursă]

Miliardarii[7] ca Bill Gates, Jeff Bezos, Warren Buffett, Elon Musk, Charlie Munger și alții indică următoarele principii ale creării bogăției:

Cantitatea de bogăție din lume[modificare | modificare sursă]

La nivel planetar, bogăția gospodăriilor însuma, în 2013, 291 trilioane de dolari și se estima o creștere de 55% în cinci ani. Cifra de 100 de trilioane în SUA și cea de 0,51 milioane/locuitor în Elveția sunt cele mai mari valori din lume.

Raportul Credit Suisse Wealth Report, publicat la mijlocul anului 2013, estimează că, dacă se scad datoriile, unei persoane adulte îi trebuie doar posesiuni în valoare de 4.000 dolari ca să se situeze în cea mai bogată jumătate a populației planetei. Cu toate astea, e nevoie de cel puțin 75.000 dolari pentru a atinge primii 10% și de 753.000 dolari pentru a te situa printre primii 1%.

Tim Harford a afirmat că un copil mic are o avere mai mare decât cea totală (combinată) a celor mai săraci două miliarde de locuitori ai planetei, fiindcă un copil mic nu are datorii.

Analiza filozofică[modificare | modificare sursă]

Analiza economică[modificare | modificare sursă]

Teoriile sociologice[modificare | modificare sursă]

Bogăția și apartenența la o clasă socială[modificare | modificare sursă]

Clasa superioară[modificare | modificare sursă]

Clasa de mijloc[modificare | modificare sursă]

Clasa de jos[modificare | modificare sursă]

Distribuirea bogăției[modificare | modificare sursă]

Bogăția sub formă de pământ[modificare | modificare sursă]

Teoriile antropologice[modificare | modificare sursă]

Conceptul interpersonal[modificare | modificare sursă]

Acumularea bunurilor care nu sunt imediat necesare existenței[modificare | modificare sursă]

Controlul terenului arabil[modificare | modificare sursă]

Rolul tehnologiei[modificare | modificare sursă]

Vedeți și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „weal”. The American Heritage Dictionary of the English Language, 4th ed. Houghton Mifflin Company. Accesat în . 
  2. ^ Denis "Authentic Development: Is it Sustainable?", pp. 189–205 in Building Sustainable Societies, Dennis Pirages, ed., M. E. Sharpe, ISBN: 1-56324-738-0, ISBN: 978-1-56324-738-5. (1996)
  3. ^ Kronman, Anthony T. (martie 1980). „Wealth Maximization as a Normative Principle”. 9. The Journal of Legal Studies. doi:10.1086/467637. 
  4. ^ Robert L. Heilbroner, 1987 [2008. The New Palgrave: A Dictionary of Economics, v. 4, pp. 880–83. Brief preview link.
  5. ^ Sponsored by (). „Free exchange: The real wealth of nations”. The Economist. Accesat în . 
  6. ^ „Inclusive Wealth Report”. Ihdp.unu.edu. IHDP. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „The World's Billionaires”. Forbes (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ caltech (), Bill Gates Conversation with Caltech Students - 10/20/2016, accesat în  
  9. ^ Gates, Bill. „Science is the Great Giver”. gatesnotes.com (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ TCCTrueCompass (), Ted Talks - Elon Musk on Innovation, accesat în  
  11. ^ Y Combinator (), Mark Zuckerberg : How to Build the Future, accesat în  
  12. ^ Investors Archive (), Billionaire Charles Koch: Building and Running an Empire, accesat în