Boeing 717

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Boeing 717 aparţinând AirTran

Boeing 717 este un avion de pasageri scurt-curier de mică capacitate proiectat de McDonnell Douglas şi construit de Boeing după preluarea acestei firme în 1998. Are o capacitate de 106 pasageri, şi o autonomie între 2645 şi 3815 km. Avionul mai este cunoscut şi ca MD-95 după numele purtat înainte de achiziţia McDonnell Douglas de către Boeing. Modelul este practic a treia generaţie a venerabilului Douglas DC-9 - înaintaşul său direct fiind construit în anii 1960. Este singurul avion construit de Boeing după un proiect extern, şi ultimul avion construit la fosta fabrică a McDonnell Douglas din Long Beach, California, SUA.

Modelul a fost dezvoltat la începutul anilor '90, dar nu a fost popular cu liniile aeriene (nu s-a găsit nici un client care să lanseze modelul), fiind un factor important în dispariţia McDonnell Douglas. După preluarea de către Boeing, s-a decis continuarea producţiei, sub un nou nume, a Este o versiune scurtată şi modernizată a modelului MD-80, la rândul lui o versiune modernizată a DC-9. Cu toate acestea, nu păstrează instrumente de zbor comune cu acestea, şi nici cu modelele tradiţionale Boeing, pierzând o caracteristică esenţială în faţa concurenţei. În plus, existenţa unei supra-saturări pe piaţa avioanelor de 100 de locuri la mijlocul anilor '90 a dus la vânzări reduse (de doar 156 avioane). Cu toate acestea, puţinii cumpărători modelului au fost satisfăcuţi, din cauza costului foarte redus de întreţinere în comparaţie cu concurenţa. Producţia a fost oprită în 2006, după ce s-a observat o lipsă de comenzi, din cauza concurenţei acerbe exercitată de modelele Embraer şi Bombardier dar şi de mai marii Boeing 737 respectiv Airbus A320.

Ca şi DC-9, avionul are o coadă în formă de T, cu motoarele amplasate pe fuselaj, în spatele aeronavei. Cabina este aranjată intr-un sistem asimetric - cu 3 locuri pe o parte şi 2 pe cealată (comparabil cu Fokker F100), destul de puţin întâlnit (tipic este un sistem simetric 3+3 sau 2+2). Spre deosebire de DC-9 şi MD-80, avionul este dotat cu fly-by-wire şi cu avionică electronică.

Clientul principal al avionului este AirTran, care deţine mai mult de jumâtate din avioanele produse (87), urmat de Midwest Airlines (25). În total, doar 8 linii aeriene folosesc acest model.

[modifică] Specificaţii

Avionul a fost vândut în două modele, 717-100 şi 717-200, în funcţie de masa maximă autorizată şi autonomie :


717-200
Basic Gross Weight
717-200
High Gross Weight
Pasageri 106 (2 clase)
Lungime 124 ft 0 in (37.8 m)
Lungime aripi 93 ft 5 in (28.47 m)
Coadă 29 ft 1 in (8.92 m)
Lăţime cabină, externă 131.6 in (334.2 cm)
Lăţime cabină, internă 123.8 in (314.5 cm)
Masă autorizată maximă de serviciu 110,000 lb (49,900 kg) 121,000 lb (54,900 kg)
Autonomie 1,430 nmi (2,645 km) 2,060 nmi (3,815 km)
Viteză de croazieră maximă Mach 0.77 (570 mph, 917 km/h)
Motoare (2x) Rolls Royce BR715-A1 Rolls Royce BR715-C1
Puterea motoarelor 82.3 kN 93.4 kN

[modifică] Incidente şi accidente

Nici un avion Boeing 717 nu s-a prăbuşit, şi nicio persoană nu şi-a pierdut viaţă ca urmare a unor incidente în acest tip de avion.

[modifică] Vezi şi

Familia DC-9 de-a lungul timpului : Douglas DC-9 - McDonnell Douglas MD-80 - McDonnell Douglas MD-90 - Boeing 717
Familia Boeing : Boeing 707 - Boeing 717 - Boeing 727 - Boeing 737 - Boeing 747 - Boeing 757 - Boeing 767 - Boeing 777 - Boeing 787
Familia Douglas/McDonnell Douglas : DC-2 - DC-3 - DC-4 - DC-5 - DC-8 - DC-9 - DC-10 - MD-80 - MD-11 - MD-90 - MD-95/Boeing 717
Concurenţa : Boeing 737, Airbus A320, Fokker F100, Avro RJ, Tupolev Tu-134, Embraer E-195, CRJ-900


Unelte personale