Bistra, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bistra, Alba
—  Comună  —
Localizarea în cadrul judeţului
Ţară	România
Judeţ	Alba
Statut	Centru de comună
Atestare	1437
Sate componente	Aroneşti, Băleşti, Băleşti-Cătun, Bârleşti, Bistra, Cheleteni, Ciuldeşti, Creţeşti, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăşti, Găneşti, Gârde, Hodişeşti, Hudriceşti, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăieşti, Nămaş, Novăceşti, Perjeşti, Poiana, Rătitiş, Runcuri, Sălăgeşti, Ştefanca, Ţărăneşti, Trişoreşti, Vârşi-Rontu, Vârşii Mari, Vârşii Mici
Guvernare
- Primar	Gligor Traian (PNL, ales)
Suprafaţă
- Total	118,38  km²
Populaţie (2002)
- Total	5,356 locuitori
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poştal	517115
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Site: Website (ro)

Comuna Bistra este situată in Nord -Vestul judeţului Alba, pe cursul mijlociu al rîului Arieş. Suprafata comunei, de 132 kilometri pătraţi, reprezintă 1,8% din suprafaţa judeţului Alba. Din totalul ei, terenurile agricole ocupa 3.495 ha (785 ha teren arabil, 1.939 ha păşuni şi 849 ha fâneţe).

Bistra este comuna cea mai întinsă din ţara noastră. Teritoriul ei este încadrat la S-E de Munţii Trascăului, la S-V de Munţii Metaliferi şi la N-E de Munţii Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătută de la V spre E, pe o distanta de 7 km, de rîul Arieş.

Cuprins 1 Istoric 2 Toponimie 3 Resurse 3.1 Agricultura 3.2 Fonduri cinegetice 3.3 Fonduri piscicole 3.4 Silvicultura 3.5 Alte resurse 4 Demografie 5 Transporturi 5.1 Statii de cale ferata accesibile 5.2 Aeroporturi 6 Obiective turistice 6.1 Tranzit turistic 6.2 Turism cultural 6.3 Obiective turistice: 6.4 Turism de recreere si odihna 6.5 Rezervatia botanica: Mohasurile Capatanii 6.6 Sporturi extreme 6.7 Repere turistice 6.8 Turism speologic 6.9 Turism rural 6.10 Pensiuni turistice 7 Personalităţi 8 Galerie 9 Legături externe 10 Note

[modifică] Istoric

Comuna Bistra este atestată documentar în anul 1437, sub denumirea de "sat cnezial" condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este una dintre cele mai vechi aşezări de pe Valea Arieşului, iar numele ei era cunoscut încă de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou.

În secolul al XV-lea, Bistra aparţinea, din punct de vedere administrativ, Capitoliului de Alba-Iulia şi era socotită ca un cnezat: Kenesius Byzere. Din anul 1650 pînă în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Alba Inferioara, domeniul superior al Zlatnei. Dupa arondarea administrativă din 1875, Bistra a fost cuprinsa in comitatul Turda-Arieş.

Teritoriul comunei Bistra a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Condiţiile naturale şi culmile ce înconjoară depresiunea intramontană au favorizat apariţia unor aşezări omeneşti preistorice. Descoperirea unor podoabe de aur, provenind din neoliticul tîrziu, precum şi înmultirea urmelor în epocile bronzului şi a fierului dovedesc cunoaşterea de către locuitorii comunei a tehnicilor obţinerii metalului nobil, procurat îndeosebi din aluviunile Arieşului şi ale afluenţilor săi.

Prin secolul III-II Î.Cr., dacii au început exploatarea şi prelucrarea zăcămintelor auro-argintifere din Munţii Apuseni prin săparea de galerii şi prin spălătorii de aur. Dupa cucerirea Daciei de către romani, aceştia au intemeiat în această regiune miniera, împreună cu autohtonii, aşezări rustice montane.

Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a moţilor, urmaşi direcţi ai dacilor şi ai coloniştilor români aduşi de împăratul Traian în urma ocupării Daciei. Una din urmele cele mai importante rămase de la ei este drumul care legă oraşele romane Apulum (Alba Iulia) de Alburnus Maior (Roşia Montana), coborînd apoi pe Arieş în jos pînă la Potaisa (Turda) şi trecând, deci, peste teritoriul actual al comunei.

[modifică] Toponimie

Numele comunei provine de la cuvântul slav Bistra, care înseamna "apă limpede".

[modifică] Resurse

[modifică] Agricultura

Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creşterea animalelor şi, mai puţin, cultura plantelor. Determinantă pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fîneţe naturale - 849 ha, fîneţe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline si 6.000 păsări.

[modifică] Fonduri cinegetice

Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice şi constituie un excepţional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreţ, căprioara, iepure, cocoş de munte, acvila s.a.

[modifică] Fonduri piscicole

Comuna Bistra se bucura de o bogată reţea hidrografică, compusă din râul Arieş (7 km pe teritoriul comunei) şi din pârâie cu debit continuu şi aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrişorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreşii, Ştefanca si multe alte zeci de pârâie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii.

[modifică] Silvicultura

Comuna Bistra se afla într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special răşinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 şi Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietăţile agricole şi din imobile.

[modifică] Alte resurse

Posibilitatea de organizare a 3-4 balastiere pe cursul râului Arieş - posibilitatea deschiderii de cariere de piatră pentru construcţii - comuna Bistra deţine cca. 1000 ha păşunat neexploatat, teren suficient pentru înfiinţarea de microferme destinate creşterii de bovine şi ovine.

[modifică] Demografie

Conform recensământului din anul 2002, numărul locuitorilor este de 5140.

• Repartizarea pe sexe:
  • 2637 bărbaţi (51,30 %),
  • 2503 femei (48,70 %).
• Repartizarea dupa religie:
  • ortodocşi: 5034 (97,93 %)
  • greco-catolici: 75 (1,4 %)
  • alte religii (baptişti: 14, Martorii lui Iehova: 11, Adventişti de ziua a 7-a: 4)
  • un locuitor fără religie
  • un locuitor care s-a declarat ateu.
• Repartizarea dupa varste:
  • 0 - 15 ani: 827 persoane (16,09 %)
  • 15 - 65 ani: 3560 persoane (69,26 %)
  • peste 65 ani: 753 persoane (14,65 %)
• Repartizarea dupa etnii:
  • români: 5121 (99,63 %)
  • ţigani (romi): 19
• Repartizarea dupa studii:
  • analfabeţi - 0,9 %
  • absolvenţi de şcoala primară - 9,4 %
  • absolvenţi de şcoala generală - 34,4 %
  • absolvenţi de liceu - 50,1 %
  • absolvenţi de studii superioare (universitare) - 5,2 %
• Repartizarea dupa ocupaţii:
  • agricultori: 1098 persoane (21,36 %)
  • salariaţi: 674 persoane (13,11%)
  • învătămînt: 106 persoane (2,06 %)
  • pensionari: 1362 persoane (26,50 %)
  • liber profesionişti: 387 persoane (7,53%)
  • şomeri: 380 persoane (7,39 %)
  • altele: 1239 persoane (24,1 %).

Sporul natural al populaţiei este pozitiv, cu o rată a natalităţii de 11,580/00 rata mortalitaţii fiind de numai 10,210/00 .

[modifică] Transporturi

Centrul de comună este traversat de drumul naţional DN 74, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicaţie.

Comuna Bistra are una din cele mai lungi reţele de drumuri interne din ţara: 14 drumuri comunale si 83 de drumuri săteşti. Drumurile intracomunale sunt din pământ şi însumeaza o lungime totală de peste 170 km.

Transportul este asigurat exclusiv pe cale rutieră, după ce a fost desfiinţată calea ferată îngustă care făcea legatura între Abrud şi Turda. Infrastructura există incă şi poate fi valorificat pentru turism CF.

[modifică] Statii de cale ferata accesibile

• Zlatna - 41 km, cu legatura prin Alba Iulia
• Alba Iulia - 81 km, cu legatura spre Bucureşti, Arad, Timisoara
• Vîntu de Jos - 95 km, cu legatura spre Sebeş, Sibiu, Bucureşti
• Turda - 84 km, cu legatura spre Cluj, Oradea, Baia Mare
• Aiud - 103 km, cu legatura spre Blaj, Sighişoara, Braşov, Ploieşti, Bucureşti

[modifică] Aeroporturi

• Cluj Napoca - 114 km (international)
• Târgu Mureş - 151 km (international)
• Timişoara - 257 km (international)
• Arad - 251 km (curse interne)
• Oradea - 168 km (curse interne)
• Sibiu - 151 km (curse interne)
• Deva - 97 km (aviatie sportiva si aparate de zbor mici)

[modifică] Obiective turistice

[modifică] Tranzit turistic

Comuna Bistra este traversata de DN 74 si, drept urmare, se afla in calea tuturor turistilor care viziteaza zona.

[modifică] Turism cultural

Comuna ofera posibilitatea vizitarii a numeroase monumente istorice si naturale si asezaminte culturale, situate atat pe teritoriul ei cat si in imediata apropiere. Inedite sunt instalatiile taranesti de apa, din care mai functioneaza astazi doar trei mori si cateva fierastraie. In urma cu cinci decenii, ele puteau fi numarate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, valtori si fierastraie (joagare).

[modifică] Obiective turistice:

Biserica ortodoxa cu hramul "NASTEREA MAICII DOMNULUI" din Bistra: cel mai mare lacas de cult din Muntii Apuseni. A fost construita pe temeliile altei biserici, care s-a scufundat. Pana in anul 1947 a apartinut cultului greco-catolic, dupa aceasta data fiind preluat de stat si transformata in Biserica Ortodoxa. Clopotul Bisericii este turnat din aliaj de argint, are un sunet specific, care poate fi auzit de la o distanta de 20 km

Monumentul si placa comemorativa PETRU PAVEL ARON (1709-1764) - episcop al Blajului, intemeietorul primului seminar si liceu romanesc din Transilvania (1764), a primei tipografii si a unui mare numar de scoli satesti. Monumentul este situat in centrul localitatii Bistra, langa Primarie.

Placa comemorativa VASILE LADISLAU-FODOR (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, aparator al trecatorii Remetea - Ponor (1848 - 1849)

Bustul si placa comemorativa, compozitorul NICODIM GANEA (1878-1949) - compozitor si dirijor al corurilor societatii corale "Carmen" din Bucuresti si ale Societatii Academice "Petru Maior"din Budapesta. Autor al mai multor compozitii patriotice si al volumului de poezii "Din sarmana mea gradina".

• Obiective turistice
  • Pietrele de la DUBE
  • Izvorul lui Ganea din Varsi
  • Fagii lui Ursut din Balesti
  • Cantonul Silvic Valea Devii
  • Fantana Spirului din Munceloasa
  • Moara (in functiune din 1583) si Izvorul lui Petrisor
  • Molhasurile Capatanii (rezervatie botanica)
  • Punct de belvedere de pe Varful Bolomireasa (1.632 m)
  • Colectia muzeala scolara, fondata si ingrijita de profesoara Cornelia Gata
  • Scoala Generala Dambureni, situata la peste 1000 m altitudine.

[modifică] Turism de recreere si odihna

Comuna Bistra ofera un cadru ideal pentru recreere. Sa strabati cararile spre satele raspandite pe pantele muntelui, prin padurile de fagi sau de conifere, respirand aerul proaspat, ce poate fi mai reconfortant?

Din Bistra urca numeroase poteci turistice si drumuri forestiere spre Varful Bolomireasa (1.632 m), un veritabil punct de belvedere asupra intregii zone. Tot din Bistra se poate ajunge si pe Varful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei si apoi peste Varful Prislop (1.729 m), fie pe Valea Mare, trecand prin Tomnatecu.

Urmand valea Bistrei, pe un drum forestier, se poate ajunge la rezervatia botanica “Molhasurile Capatanii”. Traseul trece prin punctul numit “Steaua” – cumpana de ape intre bazinul Ariesului si bazinul Somesului Rece.

[modifică] Rezervatia botanica: Mohasurile Capatanii

Este situata pe un platou impadurit, la circa 1.600 m altitudine, intre varfurile Capatana si Bolomireasa si reprezinta tinoave care adapostesc specii rare de plante. Zona a fost pusa sub protectie inca din anul 1969, fiind interzise orice activitati de constructii, exploatari forestiere sau alte modificari asupra mediului.

[modifică] Sporturi extreme

Drumeagurile de munte, in totalitate din pamant, ofera conditii ideale pentru raliuri cu masini de teren, gen "off - road".

[modifică] Repere turistice

Obiective turistice care pot fi vizitate in imprejurimi:

• Calcarele de la Ampoita, rezervatie geologica, Metes, jud.Alba: 60 km, prin Abrud, Zlatna, spre Alba Iulia;
• Complexul carstic Scarişoara, rezervatie speologica, comuna Garda de Sus, jud.Alba: cel mai mare ghetar din Europa, 58 km prin Campeni, Albac spre Oradea pe D.N.75; din Garda de Sus se urca pe drum de tara (18 km) pana in catunul Ghetari;
• Ghetarul de la Vartop, rezervatie speologica, comuna Arieseni, jud.Alba: aprox. 65 km, prin Campeni pe D.N.75 spre Oradea, la granita judetelor Alba si Bihor. In imediata vecinatate exista o superba statiune pentru sporturi de iarna;
• Dealul cu Melci, rezervatie paleontologica, comuna Vidra, jud. Alba: 29 km, prin Campeni, la Mihoiesti se trece peste baraj, pe soseaua care urmeaza cursul Ariesului Mic;
• Detunata Goala si Detunata Flocoasa, rezervatie geologica, comuna Bucium, jud. Alba: aprox. 33 km, prin Abrud spre Alba Iulia;
• Fagul imparatului, arbore ocrotit, orasul Baia de Aries, jud.Alba: 23 km pe D.N.74, spre Turda;
• Cetatea Alba - Iulia (1715 - 1738): cea mai bine conservata cetate de tip Vauban (fortificatie militara austriaca) din Europa, 84 km;
• Catedrala romano - catolica Alba Iulia ( sec.XIII): fosta resedinta a voievozilor Transilvaniei, adaposteste mormantul lui Iancu de Hunedoara;
• Catedrala ortodoxa Alba Iulia (1921 - 1922): sediu al Arhiepiscopiei ortodoxe infiintata de Mihai Viteazul in 1600 si in care au fost tiparite primele carti in limba romana din Transilvania. La Sfintirea catedralei (noiembrie 1922) au fost incoronati Regele Ferdinand si Regina Maria;
• Biblioteca documentara Bathyaneum (1792), Alba Iulia: colectii valoroase de manuscrise si incunabule, adaposteste cel mai mare fragment din celebrul Codex Auraeus al lui Carol cel Mare;
• Muzeul National al Unirii (1887);
• Sala Unirii (1898), Alba Iulia: aici au fost semnate, la 1 Decembrie 1918, documentele care au consfintit unirea Transilvaniei cu Romania;
• Casa memoriala a lui Horea, conducatorul rascoalei de la 1784, comuna Horea, satul Fericet: aprox. 35 km, prin Campeni, in centrul comunei Albac se face o bifurcatie spre Horea;
• Casa natala a lui Avram Iancu, devenita muzeu in 1924, comuna Avram Iancu, jud. Alba: 46 km, prin Campeni, barajul Mihoiesti, pe valea Ariesului Mic;
• Muzeul etnografic al Apusenilor, comuna Lupsa, jud. Alba: peste 10.000 de exponate, adunate intr-o viata intreaga de fostul invatator Pamfil Albu, in imediata vecinatate a doua biserici din sec. XV, 6 km pe D.N.74 spre Turda;
• Muzeul "Avram Iancu", Campeni: un muzeu de istorie care contine descoperirile arheologice facute in zona Muntilor Apuseni, adapostit in cladirea in care a functionat Cartierul General al armatelor lui Avram Iancu, in timpul Revolutiei de la 1848 - 1849;
• Muzeul Mineritului, Rosia Montana (anticul Alburnus Maior): 23 km, prin Campeni spre Abrud, la intersectia de la Gura Rosiei se coteste spre stanga, 7 km pana la Rosia Montana. Muzeul are o componenta in aer liber si una pavilionara. Marea atractie o constituie Galeria Romana, prin care se scotea aurul la lumina in urma cu peste 2000 de ani.
• Pietrele de la DUBE - 46 de formatiuni calcaroase asezate circular, situate la 1.800 m altitudine. Vara, pastorii loveau aceste pietre pentru alungarea animalelor salbatice, ecoul (sunetul de „dube” - tobe) propagandu-se, peste dealuri, la cateva zeci de km.
• Izvorul lui Ganea din Varsi – apa tasneste din pamant, in satul Varsi, printr-un orificiu cu un diametru de 20 cm si formeaza paraul Valea Petresii, care strabate un curs de 3 km pana la varsarea in Aries.
• Fagii lui Ursut din Balesti – doi fagi seculari, la o altitudine de 700m, (cca. 4 km de centrul comunei, in satul Balesti). Situati la o distanta de 3 m unul de celalalt, au circumferinte de 1,8 m, iar coroana amandurora masoara aproape 400 mp.
• Cantonul silvic VALEA DEVII - canton si grajd pentru animale, datand de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, construit in totalitate din lemn si acoperit cu sindrila, avand o arhitectura specifica perioadei respective. Cantonul se afla pe Valea Devii, afluent al paraului Valea Mare, situat la cca. 10 km de centrul comunei Bistra.
• Fantana SPIRULUI din MUNCELOASA – situata la o distanta de 15 km de centru si la o altitudine de 1.700 m, din care izvoraste paraul Valea Devii. Daca se amesteca apa din acest izvor cu alcool dublu rafinat („spir”) lichidul obtinut nu-si schimba culoarea (nu se „albeste”).
• MOARA si IZVORUL lui PETRISOR (1583) – moara a fost construita in anul 1583 din lemn de stejar, pentru macinare cerealelor. Este pusa in miscare prin forta apei. Langa ea se afla un izvor cu apa dura, calcaroasa.
• Molhasurile Capatanii- rezervatie botanica, situata in satul Cheleteni, la cca. 20 km de centrul comunei. Cuprinde cateva mlastini si lacuri de altitudine, care conserva, pe o suprafata de 5 ha, o serie de specii de plante rare si relicve termofile.

[modifică] Turism speologic

Poate fi practicat in localitatile din apropiere, bogate in fenomene carstice:

• Pestera "Huda lui Papara" (2 ore de mers pe jos din centrul comunei Salciua, 36 km de la Bistra) - se dezvolta in calcare, de-a lungul a aproape 2.000 m, urmand cursul subteran al paraului Valea Morilor, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste. Pestera se deschide printr-un portal spectaculos, de 37 m inaltime, iar in interior Sala Minunilor este una din cele mai spatioase din carstul romanesc. Din tavanul salii atarna stalactite in forma de tentacule rasucite si contorsionate, numite "anemolite", care sugereaza vanturi si furtuni subpamantene.

• "Pestera Zmeilor" (comuna Salciua, 36 km) - este situata la 1.100 m altitudine, are 125 m lungime plus 25 - 30 m de galerii secundare. Pestera este importanta si pentru urmele de veche locuire descoperite aici si se afla intr-un loc de belvedere, de unde se deschide o priveliste spectaculoasa spre valea Ariesului.
• Pestera "Vanatarile Ponorului" (comuna Ponor, 4 km de Salciua, 40 km de Bistra, pe DN 75 si DJ 750 C) - este un aven de 80 m adancime, situat intr-un peisaj deosebit de pitoresc.
• "Cheile Geogelului" (idem) - sunt situate in partea central - vestica a Muntilor Trascau, pe cursul inferior al paraului Geogel, la 700 - 1.000 m altitudine.

[modifică] Turism rural

Turistii pot exersa, impreuna cu localnicii, meseriile traditionale in domeniul prelucrarii lemnului: cioplire, scobire, chiar si construirea de case si cabane de vacanta. In microferme, pot practica: apicultura, cresterea animalelor, pastravaritul, daracitul (prelucrarea lanii), moraritul. La localnici, dar si in pensiunile agroturistice, pot savura mancarurile traditionale: sarmalele in frunze de varza, placinte ardelenesti, "balmos" (din smantana si faina de porumb), mamaliga, varzar (tarta cu marar, varza si salata), palinca ardeleneasca (tuica dublu distilata). Aproape toate casele sunt asezate in apropierea unor cursuri de apa, in care se poate practica pescuitul sportiv.

[modifică] Pensiuni turistice

In Bistra este inregistrata, deocamdata, o singura pensiune turistica: “Marioara”, neclasificata, cu 6 locuri de cazare. Pot fi utilizate, insa, pensiunile din localitatile invecinate:

• “Casa apuseana” – Lupsa (6 km), 3 stele, 28 locuri de cazare
• “President” – Baia de Aries (sat Brazasti, 27 km), 3 stele, 14 locuri de cazare
• “Shanti” – Baia de Aries (sat Brazasti, 27 km), 2 stele, 12 locuri de cazare
• “Hanul Motilor” – Campeni (6 km), 2 stele, 24 locuri de cazare.

[modifică] Personalităţi

• Petru Pavel Aron: Episcop greco - catolic al Blajului; a infiintat, in 1754, la Blaj, primul seminar si liceu romanesc din Transilvania si o tipografie.

• Alexandru Sterca Sulutiu: primul Mitropolit roman al Bisericii Romane Unita cu Roma Greco - Catolica (1853 - 1855). In 1861 a cerut autonomia Transilvaniei si acordarea de drepturi nationale locuitorilor din Ardeal. Presedinte al " Astrei", si-a donat intreaga avere pentru fondarea unei universitati romanesti.

• Vasile Ladislau Fodor: avocat, tribun al Revolutiei de la 1848 - 1849. A fost comandantul taberei revolutionarilor de la Rametea - Ponor. S-a remarcat in luptele de la Fantani, Geomal, Validesti, Piatra Taiata, Piatra Lunga, Ramet, Aiud - Trascau, Geoagiu si Turda. S-a nascut la 8 martie 1824 in Bistra, a murit la Halmagoi, in 10 aprilie 1865.

• Nicodim Ganea: compozitor, dirijor si om de cultura. Studii pedagogice la Blaj (1900 - 1904), absolvent al Conservatorului din Bucuresti (1908) si al celui din Budapesta (1910). A fost corist in Societatea culturala "Carmen" din Bucuresti (1905 - 1908) si dirijor al corului Societatii Academice "Petru Maior" din Budapesta (1908 - 1910). A compus muzica de teatru, muzica vocal - simfonica si muzica corala. A scris piese de teatru ("Neagu de Lin"), poezie ("Din sarmana mea gradina", Orastie, 1910) si texte pentru muzica (oratoriul "Decebal si Sarmisegetuza") s.a. A fost unul din primii mari culegatori ai folclorului din Muntii Apuseni.Nicodim Ganea s-a nascut si a murit la Bistra (14 iunie 1878 – 24 octombrie 1949).

• Teodor Caturu, Rostie Florea, Ion Iobagiu, Petre Oaida Tica: capitani in armata rasculatilor din 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan.

[modifică] Galerie

Petru Pavel Aron	Localnica de etnie romana	Localnic de etnie romma	Moara lui Petrişor
Biserica din centrul comunei Bistra	Peisaj	Peisaj	Huda lui Papara
Cheile Geogelului	Tâmplar din Bistra

[modifică] Legături externe

• Pagina Primăriei
• Bistra

[modifică] Note