Biserici de lemn din Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pix.gif Bisericile de lemn din Maramureș* Welterbe.svg
Patrimoniul Mondial UNESCO
Budesti Josani.SV.jpg
Biserica de lemn din Budești Josani
Țara  România
Tip cultural
Criterii iv
Referință 904
Istoricul înscrierii
Anul 1999 (Sesiunea a 23-a)

* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Bisericile de lemn din Maramureș se disting între celelalte biserici de lemn din județul Maramureș și dintre bisericile de lemn din Transilvania, însă aparțin aceleiași mari familii de biserici de lemn românești. Acestea se întâlnesc în vechiul Maramureș, o regiune cu o identitate încă puternic definită de limitele sale geografice naturale. În aceste limite este necesar să fie incluse și un număr de biserici aflate de cealaltă parte a râului Tisa, din partea de nord, aflată astăzi în Ucraina.

Bisericile de lemn din părțile de sud-vest ale județul Maramureș sunt tratate separat.

Bisericile de lemn ridicate după 1900 până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial corespund unui curent de revenire la ortodoxie a unor colectivități din Maramureș. Acestea necesită un articol distinct.

Mulți se grăbesc să cuprindă noile biserici de lemn, ridicate dupǎ 1989, în aceași familie cu cele mai vechi, înmulțindu-le numărul și aria de răspândire. Acestea fac parte însă dintr-un fenomen nou ce trebuie cuprins într-un alt articol.

Datorită diversității culturale și etnice specifice Maramureșului în veacurile din urmă, în comunitățile rurale din Maramureș se întâlnesc biserici de lemn cu trăsături variate ce necesită discuții separate de cea de față, precum: ale rusinilor din Verhovina și ale huțulilor de la izvoarele Tisei.

Pe lista de patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Următoarele opt biserici de lemn din județul Maramureș au fost introduse în patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999:

Bisericile de lemn din Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.

Împreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple și lungi la capătul vestic al clădirii. De aceea ele sunt expresia particularității locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.

Se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn și a realizării învelitorilor din șindrilă, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafața portalurilor și ancadramentelor - ce se susțin pe stâlpi zvelți - simbolizând elemente de natură vegetală, animală și geometrică realizate prin dăltuire, crestare.

Biserici de lemn maramureșene[modificare | modificare sursă]

Lista bisericilor de lemn conservate (în litere aldine), completată cu câteva biserici dispărute.

* Valea Cosăului * Valea Marei * Valea Izei * Valea Vișeului * În Ucraina

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Despre bisericile de lemn
  • Bârlea, Ioan (1909). Însemnări din bisericile Maramureșului. București 
  • Bud, Tit (1911). Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla 
  • Brătulescu, Victor (1941). „Biserici din Maramureș”. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice XXXIV (107-110): 150 p.. 
  • Stahl, Paul Henri și Petrescu, Paul (1958). „Arhitectura de lemn a Maramureșului”. Arhitectura RPR 1958 (1-2): 48-57. 
  • Ștefănescu, I. D. (1968). Arta veche a Maramureșului. București: Editura Meridiane 
  • Porumb, Marius (1982). „Biserici de lemn din Țara Maramureșului”. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului Cluj: 97-130. 
  • Bârcă, Ana și Dinescu, Dan (1997). The wooden architecture of Maramureș. București: Humanitas. ISBN 973-28-0822-5 fragmente 
  • Baboș, Alexandru (2000). Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureș. Lund: Lunds universitet. ISBN 91-630-9278-6 
  • Patterson, Joby (2001). Wooden Churches of the Carpathians, A comparative study. New York: East European Monographs. ISBN 0-88033-428-2 
  • Baboș, Alexandru (2002). „Bârnele vechii biserici de lemn din Botiza, documente inedite de tehnică și artă constructivă în Maramureș la sfârșitul secolului XVI”. Arhitectura religioasă medievală din Transilvania II: 230-248, ediție digitală. 
  • Eggertsson, Ólafur și Baboș, Alexandru (2003). „Dendrochronological dating in Maramureș with special emphases on objects from the Maramureș museum in Sighetul Marmației”. Tradiții și Patrimoniu (2-3): 40-49. 
  • Baboș, Alexandru (2004). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediție digitală 
  • Porumb, Marius (2005). Biserici de lemn din Maramureș. București: Editura Academiei Române. ISBN 973-27-1257-0 
  • Baconsky, Teodor (2009). Bisericile din lemn din Maramureș, Editura Vellant.
Despre pictură
  • Porumb, Marius (1975). Icoane din Maramureș. Cluj-Napoca: Editura Dacia 
  • Pop-Bratu, Anca (1982). Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice. București: Editura Meridiane 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Media 

Imagini[modificare | modificare sursă]