Biserica de lemn din Costești, Iași
Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi) din Costești a fost construită în anul 1777 în satul Costești din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de 51 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, aflat în cartierul Răzeșești de pe coasta nordică a satului.
Biserica de lemn din Costești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare cod LMI IS-II-m-B-04133. [1]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. [2] Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere a bisericii. [3]
Prezența pomelnicului care ajunge în timp până la 1594 i-a făcut pe unii vizitatori să afirme că biserica de lemn din Costești datează din acel an. Pomelnicul este scris cu slove chirilice și cuprinde numele preoților care au slujit în Costești din cele mai vechi timpuri. [3]
Pomelnicul bisericii menționează în anul 1809 un preot cu numele de Vasile ca paroh. Printre preoții care au slujit aici este menționat pr. Costache Neculau, paroh la Costești în perioada 1873-1929, al cărui tablou înrămat se află agățat pe peretele de la intrarea în biserică.
În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori: a fost revopsită, s-a tencuit soclul din piatră pentru a-l proteja etc. În anul 1938 a fost adăugat turnul clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. [4] Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie.
În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. [5]
Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că biserica are probleme de stabilitate ca urmare a faptului că "fundația din piatră este înclinată pe direcția transversală a bisericii", iar pereții interiori de pe latura de nord sunt afectați de igrasie. Bârnele de lemn erau însă în stare bună. Ea a atras atenția asupra riscului ca pictura foarte valoroasă să se distrugă rapid, în condițiile naturale de conservare. Arhitecta a afirmat că este necesar ă se efectueze lucrări de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. [3]
Arhitectura bisericii[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră.
Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. [4]
În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. [4]
Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația din 1938. De asemenea, lăcașul deține icoane pictate în stil bizantin în secolul al XIX-lea.
Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul bisericii este simplu, de tip umbrelă, iar cel al clopotniței este în patru ape.
Imagini[modificare | modificare sursă]
-
Biserica văzută dinspre intrarea în cimitir (latura de sud-vest) -
Biserica văzută dinspre intrarea în cimitir (latura de sud-vest) -
Biserica de lemn văzută de pe latura de sud-vest -
Biserica de lemn văzută de pe latura vestică -
Biserica de lemn văzută de pe latura nordică -
Biserica de lemn văzută de pe latura de nord-est -
Biserica de lemn văzută de pe latura sudică -
Biserica de lemn văzută de pe latura sudică -
Clopotniţa -
Absida altarului
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015
- ^ Monumente Iași - Biserica de lemn "Sf. Voievozi" din Costești (fișă realizată de arh. Smaranda Gâlea, S.C. Genesis S.R.L.)
- ^ a b c Nelu Păunescu - "Biserica de lemn a răzeșilor lui Ștefan cel Mare, la un pas de autodemolare", în "Evenimentul" din 27 martie 2012.
- ^ a b c Lucian-Valeriu Lefter, Smaranda Gâlea - "Biserici de lemn din județul Iași", în "Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a" (Ed. ArtStudio, Iași, 2008), p. 379.
- ^ Marius Sidoriuc - "Cele 30 de minuni ale Iașilor", în "Bună ziua Iași" din 1 octombrie 2007.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Lucian-Valeriu Lefter, Smaranda Gâlea - "Biserici de lemn din județul Iași", în "Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a" (Ed. ArtStudio, Iași, 2008), p. 377-395.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Biserici de lemn din România (CIMEC)
- Monumente de arhitectură din județul Iași - Biserica de lemn "Sf. Voievozi"
- Un lăcaș în suferință: biserica Sfântului Nicolae de la Conțești, 4 decembrie 2012, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina
| |||||||
