Biserica de lemn din Călinești Susani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Monument istoric.svg Biserica de lemn din Călinești Susani Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana.jpg
Biserica de lemn din Călineşti Susani.jpg

Vedere de ansamblu, 2008

Hram Adormirea Maicii Domnului
Confesiune greco-catolică
Construită în 1784
Cod LMI MM-II-m-A-04538
Amplasare 47°49′20.19″N 24°3′10.59″E / 47.8222750°N 24.0529417°E / 47.8222750; 24.0529417
Localitate Călinești
Biserica de lemn din Călinești Susani se află în România
{{{alt}}}
Catapeteasma pictată de Nicolae Cepschin în 1788
Portalul exterior
Fereastră cu oblon
Console și îmbinări
Butea și acoperișul cu poală dublă
Împrejurimile bisericii: Valea Iughii

Biserica de lemn din Călinești Susani, comuna Călinești, județul Maramureș, datează din anul 1758.[1] Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04538.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn are un plan triconc și a fost construită în anul 1784, așa cum arată o inscripție de deasupra ușii de intrare: „să să știe atunce vreme s-a făcut această sfântă beserică Anul Domnului 1784”[2]. Biserica a fost construită pe locul unei biserici mai vechi, amintită în anul 1712. Forma planului bisericii din Călinești Susani este neobișnuită în Maramureș, ea fiind de evidentă influență moldovenească, pentru că actualul edificiu s-a ridicat în timpul preoției lui Filip Opriș (mort în 1795) care fusese sfințit de Mitropolitul Moldovei Antonie și fusese timp de șapte ani diacon al episcopului Dosoftei al Maramureșului.

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Planul bisericii amintește de edificiile de plan triconc din Moldova. Pronaosul este poligonal, cu intrarea pe latura de sud. Naosul are abside laterale și este boltit semicilindric, iar absida altarului este poligonală și decroșată. Peste pronaos se înalță turnul clopotniță, cu coiful ascuțit, sub care se află galeria cu arcade. Acoperișul are poală dublă, atât deasupra navei, cât și peste altar. În interior se păstrează doar fragmente din pictura murală realizată de zugravul Nicolae Cepschin în anul 1788[3].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii despre bisericile din Maramureș
  • Bârlea, Ioan (1909). Însemnări din bisericile Maramureșului. București 
  • Bud, Tit (1911). Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla 
  • Popa, Radu (1970). Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea. București: Editura Academiei RSR 
  • Porumb, Marius (1982). „Biserici de lemn din Țara Maramureșului”. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului Cluj: 97-130. 
  • Baboș, Alexandru (1996). „Maramureș, medieval wooden churches”. Revista Monumentelor Istorice LVI (1-2): 40-65. 
  • Baboș, Alexandru (2000). Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureș. Lund: Lunds universitet. ISBN 91-630-9278-6 
  • Baboș, Alexandru (2004). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediție digitală 
  • Man, Grigore (2007). Biserici de lemn din Maramureș. Baia Mare: Editura Proema. ISBN 978-973-8013-57-5 rezumat 


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ Bârlea, Ioan, Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909, pag.72
  3. ^ Marius Porumb, Biserici de lemn din Țara Maramureșului, pag.116

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]