Biserica Sfinții Apostoli din Veneția

45°26′25.81″N 12°20′11.87″E (Biserica Sfinții Apostoli din Veneția) / 45.4405028°N 12.3366306°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chiesa dei Santi Apostoli di Cristo
Biserica Sfinții Apostoli ai lui Cristos

Campanila și campo San Apostoli
Informații generale
Confesiuneromano-catolică
HramSfinții Apostoli
Jurisdicție religioasăPatriarhia Veneţiei[*]​  Modificați la Wikidata
Tipbiserică
ȚaraItalia
LocalitateVeneția
città metropolitana d'Italia[*][[città metropolitana d'Italia (administrative divisions of Italy)|​]] città metropolitana di Venezia[*][[città metropolitana di Venezia (Italian metropolitan city)|​]]
Coordonate45°26′25.81″N 12°20′11.87″E ({{PAGENAME}}) / 45.4405028°N 12.3366306°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicgotic-renascentist
ArhitectAlessandro Vittoria
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Perioadă construcțiesecolul al VII-lea (reconstrucție majoră în 1575)
Localizare
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Absida vazuta din „Campo dietro la chiesa”.

Biserica Sfinții Apostoli ai lui Cristos (în italiană Chiesa dei Santi Apostoli di Cristo), denumită de obicei San Apostoli, este o biserică romano-catolică din secolul al VII-lea, situată în sestiere Cannaregio al orașului italian Veneția.

Este una dintre cele mai vechi biserici din oraș și a suferit numeroase modificări de la ctitorirea sa. Clădirea actuală este rezultatul unui proiect de reconstrucție majoră care a fost realizat în 1575. Biserica este notabilă mai ales pentru Capela Cornaro, un exemplu important de arhitectură renascentistă timpurie, adăugată de Mauro Codussi pe la 1490. Capela este locul de înmormântare al mai multor membri ai influentei familii Cornaro, inclusiv Caterina Cornaro, regina Ciprului. Biserica adăpostește mai multe opere de artă, inclusiv picturi de Giambattista Tiepolo și Paolo Veronese.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În secolul al VII-lea Veneția nu era încă un oraș, ci un grup de comunități mici împrăștiate de-a lungul lagunei. Sfântul Magnus (în italiană San Magno), episcopul de Oderzo, a venit în lagună și a fondat opt biserici.[1] Potrivit unei legende povestite de istoricul Flaminio Cornaro, Sf. Magnus a avut o viziune a celor Doisprezece Apostoli care i-au poruncit să construiască o biserică pe un loc unde a văzut doisprezece cocori. Această locație, care a fost găsită în cele din urmă în sestiere Cannaregio, a devenit locul bisericii Sfinții Apostoli.[2] Biserica se află în prezent în Campo dei Santi Apostoli la începutul Strada Nuova (Strada nouă). Clădirea a suferit o reconstrucție completă în 1021.

Pe la 1490 a fost adăugată bisericii Capela Cornaro, construită ca un loc de înmormântare pentru membrii bogatei familii venețiene Cornaro.[3] Ea este considerată una dintre cele mai importante capele renascentiste timpurii din Veneția.[nota 1] Nu se cunoaște cine a proiectat capela, deși ea este cel mai adesea atribuită arhitectului Mauro Codussi.[4][nota 2] În același timp, a fost adăugat un portic pe fațada laterală a bisericii și s-a construit o sacristie. Aceste modificări au fost, de asemenea, supravegheate de Codussi.[necesită citare]

La mijlocul secolului al XVI-lea biserica i-a adăpostit pentru o scurtă perioadă pe Catehumeni, o fraternitate venețiană pentru cei care se pregăteau de botez. În anul 1571 fraternitatea respectivă și-a stabilit sediul permanent la San Gregorio.[5] La scurt timp după aceasta, în 1575, biserica a fost reconstruită aproape în întregime după proiectul arhitectului Alessandro Vittoria.[1] Au fost păstrate doar câteva părți din structura anterioară, inclusiv unele fresce și Capela Cornaro.[necesită citare]

Pe la începutul secolului al XVIII-lea, Andrea Tirali a adăugat o serie de detalii arhitectonice, inclusiv domul în formă de bulb de ceapă în vârful campanilei care era ea însăși un adaos de la sfârșitul secolului al XVII-lea (mai precis din 1672).[3]

Interior[modificare | modificare sursă]

Biserica își păstrează aspectul său din secolul al XVI-lea: o singură navă susținută de două rânduri de coloane. Într-una din capele se află monumentul funerar al contelui Giuseppe Mangilli, proiectat de Luigi Trezza cu un bust de Angelo Pizzi. Principala piesă din altar este pictura Îngerul păzitor de Bernardo Strozzi.[6]

Capela Cornaro[modificare | modificare sursă]

Capela este locul de înmormântare al mai multor membri ai familiei Cornaro, inclusiv Giorgio Cornaro și sora lui Caterina Cornaro, regina Ciprului.[7] Organizația caritabilă Save Venice a finanțat restaurarea capelei, inclusiv sculpturile în relief.[8] Altarul principal al acestei capele conținea pictura Ultima împărtășanie a Sf. Lucia (1747–1748) de Tiepolo.

Artă[modificare | modificare sursă]

Biserica conține o serie de picturi, printre care:

plafonul de Fabio canale.
  • Comuniunea apostolilor şi Triumful Euharistiei
    Comuniunea apostolilor şi Triumful Euharistiei
  • Fabio Canale - Sfântul Matei
    Fabio Canale - Sfântul Matei
  • Fabio Canale - Sfântul Marcu
    Fabio Canale - Sfântul Marcu
  • Fabio Canale - Sfântul Luca
    Fabio Canale - Sfântul Luca
  • Fabio Canale - Sfantul Ioan.
    Fabio Canale - Sfantul Ioan.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Celelalte capele renascentiste timpurii din Veneția sunt Gussoni din biserica San Lio, Giustinian Badoer din biserica San Francesco della Vigna și Martini din biserica San Giobbe
  2. ^ Alt posibil candidat este Pietro Lombardo.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Giordano, Venice Described, p. 85
  2. ^ „Churches in Venice - San Magno and his eight churches”. Slow Travel. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b Biucchi, Venice: An Architectural Guide, p. 2.22
  4. ^ Huse, The Art of Renaissance Venice, p. 86
  5. ^ Pullan, The Jews of Europe, p. 262
  6. ^ Nuova Guida di Venezia de Giannantonio Moschini, 1842, pag. 83.
  7. ^ Hazlitt, History of the Venetian Republic, p. 120
  8. ^ „Other Restorations - Cornaro Chapel in SS. Apostoli”. Save Venice. Accesat în . 
  9. ^ Nichols, Tintoretto, p. 236

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Biucchi, Edwina (). Venice: An Architectural Guide. 
  • Hazlitt, William Carew. History of the Venetian Republic. 4. 
  • Giordano, Andrea (). Venice described by Baron A. G. From the original Italian. adapted to assist as a guide to the Model of Venice, etc. 
  • Nichols, Tom (). Tintoretto: Tradition and Identity. 
  • Pullan, Brian (). The Jews of Europe and the Inquisition of Venice, 1550-1670. 
  • Huse, Norbert (). The Art of Renaissance Venice: Architecture, Sculpture, and Painting, 1460-1590. University of Chicago Press. 

În italiană

  • Brusegan, Marcello (). The Churches of Venice (în Italian). Newton Compton. 
  • Ceriana, Matteo (). „Corner Chapel in the Church of Santi Apostoli in Venice”. The Shadow of the Times (în Italian). 
  • Lorenzetti, Giulio (). Venice and its Estuary (în Italian). Lint. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Biserica Sfinții Apostoli din Veneția la Wikimedia Commons


v • d • m
Obiective turistice din Veneția
Biserici
Alte edificii religioase
Palate
Alte construcții
Stabilimente comerciale
Piețe și străzi
Poduri
Canale
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Sfinții_Apostoli_din_Veneția&oldid=15450788