Biserica Sfântul Ilie din Bacău
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica Sfântul Ilie este un lăcaş de cult ortodox de stil vechi din Bacău.
[modifică] Istoric
Biserica Sfântul Ilie din Bacău este prima biserică ortodoxă de stil vechi a cărei construcţie a demarat chiar după Revoluţia din 1989. Ideea ca acest sfânt lăcaş să fie înălţat, s-a produs chiar în noaptea de 22 decembrie, când Preasfinţitul Ghenadie se afla la spovedit creştinii din Bacău. La scurt timp după aplanarea stării de conflict din ţară, un grup de creştini a înaintat o cerere Mitropolitului Silvestru, pentru înfiinţarea unei parohii, s-a primit aviz favorabil din partea Mitropoliei Slătioara.
[modifică] Cronologie
1989
În inima credincioşilor din Bacău, şi sub îndemnul arhipăstoresc al episcopului Ghenadie s-a înfiripat ideea construirii unei biserici ortodoxe de stil vechi, lăcaş de cult ce urma a fi folosit pentru oficierea slujbelor religioase necesare tuturor credincioşilor pentru mântuira sufletelor.
1990
La scurt timp după aplanarea stării de conflict din ţară, generată de Revolutia din 1989, un grup de creştini a înaintat o cerere Mitropolitului Silvestru (cererea nr 44∕30 martie 1990), pentru înfiinţarea unei parohii, primind aviz favorabil din partea Mitropoliei Slătioara. Credincioşii din Bacău s-au mobilizat repede, începând toate formalităţile legale necesare construirii bisericii. În luna august 1990, datorită schimbării conducerii primăriei, s-a reuşit definitivarea dosarului prin care Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi i s-a atribuit o suprafaţă de teren pentru construire, concesionată pe durata existenţei construcţiei (conform deciziei Primăriei municipiului Bacău nr 443/1 noiembrie 1990).
Imediat, au început săpăturile fundaţiei conform proiectului arhitectului Dan Dobreanu şi al proiectantului de rezistenţă Jitaru din Dolhasca. În data de 18 noiembrie 1990, după Sfânta Liturghie s-a pus piatra fundamentală a bisericii Sfântul Ilie. La slujbă au participat Înalt Preasfinţitul Mitropolit Silvestru Onofrei, preafinţitul Vlasie Mogârzan, preasfinţitul Demosten Ioniţă, preasfinţitul Ghenadie Gheorghe împreună cu un impresionant sobor de preoţi şi diaconi.
Tot în acest timp s-au procurat materialele necesare, cu ajutorul cărora, până la venirea frigului, s-a turnat fundaţia.
1991
În luna februarie au fost obţinute, Autorizaţia de construcţie şi aprobările Ministerului Cultelor şi ale Ministerului Amenajării Teritoriului. Lucrările de construcţie au demarat rapid reuşindu-se a se turna elevaţia şi a se umple cu pământ fundaţia.S-au construit gardul de împrejmuire a terenului şi drumul de acces către biserică de la staţia de înaltă tensiune.
1993
Oficierea slujbelor religioase a fost începută de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli, de către preotul Gheorghe Prisecaru, iar slujbele se ţineau în paraclisul nou construit.
1998
Până în această perioadă s-a reuşit ridicarea bisericii şi acoperirea cu tablă. În toamna acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia – Galaţi. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în acelaşi timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici din lună preotul Mihai slujea la Salcia, preoţi suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de sâmbătă şi duminică, veneau preoţi de la mănăstirea Slătioara. Prin eforturile deosebite ale noului preot paroh, sprijinit de credincioşii din parohie şi nu numai, lucrările au continuat prin finalizarea tencuielilor interioare şi exterioare, prin pictarea bisericii de către pictorul ieşean Gabriel Tănase (absolvent al facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii Al.I. Cuza), prin realizarea instalaţiei de încălzire, prin modificări ale casei parohiale şi ale gardului de împrejmuire a terenului.
2005
La implinirea a 25 de ani de preoţie, Sfântul Sinod, a hotărât ridicarea preotului paroh Mihai Marchidan la rangul de protopop al proaspetei înfiinţate Protoierii a Bacăului, protoierie ce are în subordine un număr de 13 parohii.
2006
Preotul Mihai a dispus începerea unei construcţii noi de mare amploare ce conţine la parter un paraclis tip capelă (casă mortuară); Turnul Clopotniţă; şi trapeză (bucătarie, sală de mese); la etaj spaţiul fiind folosit pentru camere.
2007
Lucrările bisericii au fost finalizate, astfel, ca urmare a sfaturilor primite de la episcopii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, s-a hotărât ca Biserica Sfântul Ilie să fie sfinţită pe 12 august (s.n.), lucru ce a şi fost înfăptuit.
[modifică] Imagini
 Prayer |
Biserica Sfantul Ilie Saint Elias Old Calendar Orthodox Church of Bacau |
 Blessed church in the morning |
 Romania's State flag |
 Iconostasis |
 Byzantine painting - Pantocrator |
 Church inside |
 Byzantine painting - Altar |
 Byzantine painting above the right aisle |
 Byzantine painting |
 Feast day on the church |
 Front view of the church during night |
 Night view |
[modifică] Act de sfinţire
În data de 12 august anul 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, reprezentat de mitropolitul Vlasie Mogârzan, preasfinţitul episcop Ghenadie Băcăoanul, preasfinţitul episcop Sofronie Suceveanul, preasfinţitul episcop Flavian Ilfoveanul, preasfinţitul episcop Teodosie Braşoveanul, preasfinţitul episcop Antonie Ploieşteanul a săvârşit marele act de sfinţire a bisericii. Alături de episcopii români, a fost şi delegatul Sinodului de Rezistenţă din Grecia preasfinţitul episcop Ambrozie de Methoni. La slujbă au participat şi cei 50 de preoţi şi diaconi prezenţi.
Printre oficialităţile ce au luat parte la slujbă menţionăm pe: domnul Gabriel Berca prefect al Municipiului Bacău, domnul Romeo Stavarache primar al Municipiului Bacău, domnul Constantin Scripăţ viceprimar al Municipiului Bacău, şi alţi delegaţi.
Cei peste 4000 de pelerini din Bacău şi din alte colţuri ale ţării s-au bucurat de vremea frumoasă ce a fost rânduită de bunul Dumnezeu, asistând la Sfânta Liturghie ce s-a săvârşit atât în biserica prospăt sfinţită cât şi în cortul special amenajat lângă biserică.
[modifică] Act de sfinţire
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, s-a sfinţit această biserică din jud. Bacău, cu hramul Sfântului Prooroc Ilie, sub preşidenţia domnului Traian Băsescu, în timpul mandatului domnului primar Romeo Stavarache şi sub Arhipăstoria Î.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit Vlasie Mogârzan, Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Sfinţirea a avut loc astăzi 12 august 2007, în prezenţa unor reprezentanţi ai autorităţilor locale şi a unui mare număr de credincioşi, care au participat la slujbă, spre slava lui Dumnezeu şi triumful Sfintei noastre Biserici Ortodoxe de Stil Vechi din România, în conglăsuire cu toate bisericile surori păstrătoare a credinţei adevărate şi a calendarului Iulian al Sfinţilor Părinţi. Construirea Bisericii a început sub conducerea P.S. Ghenadie Băcăoanul, împreună cu comitetul parohial, ca o necesitate pentru credincioşii din parohie, finalizându-se sub conducerea actualului preot paroh, protoiereul Mihai Marchidan. Sfinţirea s-a făcut de către Î.P.S. Mitropolit Vlasie cu un sobor de episcopi, precum şi cu un mare sobor de preoţi şi diaconi. Drept pentru care am întocmit acest act, semnat de toţi participanţii, ca document de mărturie pentru generaţiile viitoare şi spre eternă amintire.
[modifică] Predica IPS Vlasie Mogârzan
Iubiţi credincioşi,
Iată, ne-a binecuvântat Dumnezeu astăzi cu această zi fumoasă de mare bucurie pentru oraşul Bacău şi pentru Biserica noastră care a ajuns să primească haina cea desăvârşită, haina de mireasă, ca să o putem prezenta înaintea Mântuitorului, iubită şi frumoasă. Sfinţirea unei biserici este haina desîvârşită cu care se îmbracă biserica şi se prezintă Mântuitorului. Cei care au fost mai de dimineaţă şi au auzit rugăciunile de la înconjurarea bisericii. Acolo este şi o rugăciune care o făcea împăratul Solomon la sfinţirea bisericii Legii Vechi: „Doamne, pe toţi acei care se vor ruga în acest locaş, Tu să îi auzi pre dânşii din cerul Tău de Sus. Acei care vor aduce prinoase în numele tău, Să primeşti darurile lor. Acei care primii, vor veni şi vor cere de la Tine mângâiere în necazuri şi în scârbe, aşa după cum Ai spus Tu, când vei fi în necaz cheamă-mă, ca Eu de faţă sunt şi vin.” Numai noi trebuie să-L chemăm pe Mântuitorul, să vină, să primească rugăciunile noastre, să primească jertfele noastre, dar cum spune Mântuitorul: „Milă voiesc,iar jerfă". Astfel Mântuitorul primeşte jertfa noastră ca o mireasmă cu bun miros, dacă avem milă de cei din jurul nostru, dacă nu orice jertfă vom aduce înaintea lui Dumnezeu în zadar este şi zadarnică este. Dar vedeţi dumneavoastră: Am ajuns în acest an binecuvântat al sfinţirii bisericii. Deci iată biserica noastră aici s-a început în 1991. Nu a fost uşor! A început să lucreze cu binecuvântarea noastră părintele Gheorghe Prisecaru, şi cu binecuvăntarea (Dumnezeu să-l ierte) a răposatului Mitropolit Silvestru. S-a îmbolnăvit, nu a putut să aducă la bun sfârşit lucrarea începută. A venit părintele Mihai Marchidan pe care îl ştiţi şi îl cunoaşteţi, că este duhovnicul dumneavoastră. A pus osârdie, a avut curaj, a avut ascultare de noi, a venit făcând naveta de la Salcia parohia pe care o avea înainte şi a preluat aici lucrările acestei sfinte biserici. Dar ca să ajungă în stadiul de sfinţire, cum este acum, să ştiţi că nu este uşor. A avut nevoie de sprijinul autorităţilor, a avut nevoie de dragostea dumneavoastră, de banii dumneavoastră, de banii săracului, dar şi cei care au fost cu bunăvoinţă şi au ajutat cu darul lui Dumnezeu, cu mila lui Dumnezeu prin voinţa domnului Primar, care este de faţă lângă mine, prin voinţa domnului prefect şi a celor care sunt edilii judeţului şi în felul acesta s-a putut aduce această lucrare care este din pământ, din ciment, din piatră, din cărămidă, dar din aceste patru sau cinci elemente s-a făcut o operă de artă. Dacă nu se combinau aceste componente pe care le-am spus, nu se putea ajunge la această operă de artă care este aici, astăzi. Deci, iubiţi credincioşi, nici un lucru bun nu se face fără osteneală, nu se face fără piedici din partea vrăjmaşului. Diavolul lucrează în chip nevăzut, omul lucrează în chip văzut, dar de multe ori se infiltrează prin om şi lucrează prin om poate tot în chip nevăzut. Dar tot lucrarea lui este aceea de a împiedica lucrarea lucrului bun, pentru că în traducere diavol, satana sau drac înseamnă împiedicător de a lucra binele. Şi sigur că au fost foarte multe piedici şi aici, dar părintele cu ajutorul celor care am pomenit mai înainte şi cu ajutorul dumneavoastră a trecut peste toate ispitele, peste toată voinţa celui rău şi a ajuns să desăvârşească această sfântă biserică, ca astăzi să avem onoarea şi cinstea să o sfinţim şi să ne bucurăm cu toţii de această haină de mireasă pe care a primit-o biserica din oraşul Bacău. Suntem foarte mulţumiţi pentru tot ce s-a lucrat, pentru voinţa dumneavoastră, însă ce vreau să vă spun? - Viaţa noastră a tuturor este ca o mare. Noi suntem ca o corabie plutitoare pe mare, dar purtăm în noi sau la noi anumite pietre scumpe sau mărgăritare. Atunci când sunt furtuni, ne este frică să nu ne afundăm în apă şi să pierdem tot ce am agonisit poate o viaţă întreagă. La fel se întâmplă şi cu sufletele noastre: cel mai scump odor, cea mai scumpă piatră o ţine Mântuitorul! O ţine în mâna Lui, care este aşa cum spune Însuşi „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”. Adevărul este piatra cea scumpă pe care o ţine Mântuitorul în dumnezeieştile Sale mâini, care o păstrează, care ne-a dat-o nouă, a dat-o Sfinţilor Apostoli printrânşii Sfinţilor Părinţi până în zilele noastre, a dat-o şi nouă. Această piatră scumpă care este Adevărul, adevărul de credinţă pe care l-au mărturisit apostolii, adevăr pe care l-au mărturisit Sfinţii Părinţi, adevărul pe care îl mărturisim şi noi astăzi, şi sunt bisericile păstrătoare a credinţei străbune care şi astăzi mărturisesc adevărul. Şi la fel şi noi. Nu a fost uşor să trecem prin toate greutăţile regimului trecut, nu a fost uşor nici la începutul acestui regim. A fost nevoie de multe călătorii la Bucureşti şi la Ministerul Cultelor pentru aprobarea de biserici. Pentru că nu se puteau face, atunci, la început până nu s-a dat autonomia locală, primarii să aibă dezlegarea să emită autorizaţii de construcţii, numai Ministerul Cultelor şi Ministerul Mediului trebuind să mergem la două ministere să putem obţine autorizaţiile. Pentru aceasta iubiţi credincioşi cu darul lui Dumnezeu noi nu ne-am lenevit. Acolo unde creştinii au cerut noi am dat avizul nostru favorabil şi binecuvântat. Acolo unde au cerut creştinii şi unde a fost nevoie şi au avut dragoste, noi, am umblat şi am obţinut autorizaţia şi s-au făcut aceste lăcaşuri sfinte şi minunate pe care le vedem astăzi şi ne bucurăm de ele şi ne veselim duhovniceşte pentru munca pe care aţi depus-o dumneavoastră toţi; toţi care sunteţi de faţă şi sunt mulţi care nu sunteţi de faţă şi au ajutat acest lăcaş sfânt ca să se poată desăvârşi. Nu vreau să lungesc prea mult pentru că trebuie să dau cuvântul preasfinţitului Ambrozie şi după aceasta domnului primar şi sigur părintelui Mihai să vă spună câteva alese cuvinte. Însă eu mulţumesc din partea tuturor, mulţumesc domnului prefect care ne-a onorat cu prezenţa, mulţumesc domnului primar Romeo Stavarche care este prezent şi este în faţa dumneavoastră. Mulţumesc domnului deputat prezent, unul dintre parlamentarii României, mulţumesc tuturor consilierilor locali care au avut buna voinţă, au avut respectul faţă de credinţa străbună, faţă de dumneavoastră toţi care sunteţi prezenţi. Dumnezeu astă noapte ne-a binecuvântat cu ploaie, a binecuvântat Sfântul Ilie să vină şi cu ploaie, dar a binecuvântat astăzi cu o zi superbă ca să puteţi să staţi în linişte să savuraţi cântările frumoase ale Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii. Mulţumesc părintelui Mihai care s-a ostenit, şi comitetului parohial. S-a ostenit mai presus de puterile lui. A lucrat împreună cu copiii de multe ori ca să aducă la bun sfârşit, repet, această operă de artă. Aţi fost şi dumneavoastă prezenţi cum am spus, dacă nu aţi avut un ban aţi fost cu dragostea prezenţi şi aţi încurajat pe preot sa-şi ducă la bunsfârşit misiunea care i-a fost încredinţată. Vă mulţumesc dumneavoatră tuturor care sunteţi prezenţi pentru buna voinţă, pentru dragostea ce aţi avut-o de sunteţi prezenţi astăzi aici, să vă dea Dumnezeu sănătate şi să vă împlinească aşa după cum sună rugăciunile pe care le-am citit, toate dorinţele dumneavoastră, acele plăcute lui Dumnzeu când vă veţi ruga în această Sfântă Biserică cu evlavie şi cu respect faţă de Dumnezeu şi faţă de Sfântul Ilie care este patronul bisericii. Mă rog Mântuitorului nostru Iisus Hristos să vă dăruiască sănătate, bucurie şi mântuire pentru că Lui I se cuvine toată cinstea şi slava totdeauna acum şi pururea în veci şi-n vecii vecilor. Amin
[modifică] Predica PS Ambrozie din Grecia
Iubiţi credincioşi,
după cum v-a povestit înaltpreasfinţitul Vlasie, sfinţirea unei biserici este ca un fel de botez. Sfânta Masă este stropită cu apă sfinţită, este miruită cu Marele şi Sfântul Mir. Şi din momentul acela este un înger prezent la Sfânta Masă, care aduce rugăciunile preoţilor şi creştinilor ce se roagă acolo la biserică, către jertfelnicul Mântuitorului în cer. De aceea, este ca un fel de botez şi ca un fel de naştere pentru o biserică, ziua în care s-a sfinţit. vreau să transmit tuturor, felicitările mele din inimă, felicitările din partea înalt preasfinţitului nostru mitropolit, Kiprian din Grecia, care şi el a urmărit începutul bisericii de aici; felicitările noastre părintelui Mihai pentru marea sa osteneală, fiindcă cum deja v-a spus preasfinţitul mitropolit Vlasie, nu se face o biserică, fără osteneală mare şi fără multe ispite. Este de aşteptat aşa ceva. Toţi aţi muncit, toţi aţi dat ceva puţin pentru biserică, cum aţi putut şi Dumnezeu vă va blagoslovi pentru jertfa pe care aţi făcut-o. Urăm din toată inima, totdeauna să veniţi aici cu inimă curată şi Sfântul Prooroc Ilie în a cărui cinste s-a construit biserica să primească rugăciunile noastre şi să le aducă totdeauna către Mântuitorul spre mântuirea noastră, Amin.
[modifică] Cuvântul domnului primar Romeo Stavarache
Preasfinţite Mitropolit, preasfinţiţi ierarhi, stimaţi credincioşi,
este întradevăr o zi foarte importantă pentru comunitatea băcăuană. Iată că după 17 ani biserica a fost sfinţită. Este un moment unic în viaţa unei comunităţi, este un moment unic în viaţa unui om, este un moment unic şi suntem bucuroşi că suntem contemporani cu acest moment. Dimineaţă, când am văzut ce s-a întâmplat m-am bucurat foarte mult...; Am sups aşa: Iată că s-a mai întâmplat o minune în municipiul Bacău. Şi sfinţirea unei biserici după 17 ani, aşa cum au mai fost sfinţite şi altele, în această perioadă în municipiul Bacau, sunt întradevăr minuni care rămân în istoria unei comunităţi. Sincer vă spun că sunt contemporan cu aceşti oameni care au muncit şi muncesc. Şi sunt foarte bucuros că sunt alesul dumneavoastră şi am fost alesul dumneavoastră, şi sper să fac numai bine în această perioadă. Întradevăr, vreau să vă spun, că eu personal, şi echipa pe care o conduc, am un singur ţel şi anume: credinţa, sănătatea şi educaţia. Toate acestea n-ar putea fi posibile dacă n-am avea credinţă, pentru că sufletul şi mintea este dictată numai şi numai de credinţă. Aşadar, veniţi la această biserică ca şi la celelate cu bucurie şi să ne rugăm ca viaţa noastră să fie mai bună. La mulţi ani oameni buni!
[modifică] Cuvântul preotului paroh Mihai Marchidan
Bine aţi venit, Dumnezeu să vă binecuvinteze, Sfântul prooroc Ilie să vă învrednicească dorinţele dumneavoastră.
Înalt preasfinţite stăpâne mitropolit Vlasie, preasfinţiţilor episcopi, domnule primar, domnule prefect, domnule deputat, viceprimar şi oficialităţi, care mai sunteţi astăzi aici, iubiţi credincioşi, Darul lui Dumnezeu a fost cu noi! Şi am ajuns la această sfântă zi! Nu am cuvinte, nu pot să gasesc cuvintele potrivite, pentru a mulţumi lui Dumnezeu şi a-mi exprima bucuria. Şi bucuria, mulţumirea mea, nu este numai a mea! Ci este şi a dumneavoastră. Dacă vedeţi ceva frumos ce s-a îndeplinit aici, este aportul dumneavoastră. Dacă vedeţi ceva neîmplinit şi un lucru fără rânduială, atunci este vina mea, că eu nu am fost desul de destoinic să le rânduiesc să fac toate aşa cum trebuie pentru a fi mai bune şi mai frumoase. Dar Dumnezeu care este aici prezent cu noi, iartă greşelile oamenilor,şi eu vă rog pe dumneavoastră să mă iertaţi pe mine. Deasemeni mă rog astăzi, Atotmilostivului Dumnezeu, pentru cei care au venit la această sfântă zi, şi în toate zilele ce le voi mai avea până la trecerea din această viaţă trecătoare, ca Dumnezeu să vă binecuvinteze şi Sfântul prooroc Ilie să îndeplinească cererile tuturor. Mulţumiri s-au adus tuturor şi celor prezenţi şi domnului primar dimpreună cu oficialităţile prezente. Aduc o mulţumire deosebită preasfinţitului mitropolit Kiprian din Grecia, şi preasfinţitului episcop Ambrozie, care m-a însoţit în timpul vizitei mele din Grecia, când am cumpărat obiectele bisericeşi necesare sfinţirii bisericii. A avut marea dragoste cu binecuvântarea mitropolitului Kiprian, să fie în mijlocul nostru, ceea ce nu s-a întâmplat la multe biserici, şi va rămâne în continuare la noi în ţară pentru hramul mitropoliei Slătioara – Schimbarea la Faţa, care este duminică.
Mulţumiri deosebite tuturor şi încă o dată vă rog să îmi iertaţi neîmplinirile, iar pe dumeavoastră cei care m-aţi ajutat, m-aţi sprijinit să ducem la bun sfârşit sărbătoarea de astăzi Dumnezeu să vă binecuvinteze. La mulţi ani!
[modifică] Comunicat de presă - preot paroh Mihai Marchidan
Se spune despre sfinţirea unei biserici, că este unul dintre cele mai importante momente din viaţa liturgică şi duhovnicească a comunităţii de credincioşi, pe care o deserveşte în cadrul lucrării de mântuire a sufletelor lor. Pe bună dreptate se spune acest lucru, pentru că biserica este centrul lucrării mântuitoare, iar această activitate sfântă are loc şi se săvârşeşte în biserică. Harul Duhului Sfânt se pogoară ori de cate ori este invocat şi plineşte cele de folos, prin sfinţire, împărtăşire sau prin lucrarea celorlalte Sfinte Taine, care se săvârşesc în biserică. Astăzi s-a sfinţit însuşi lăcaşul sfinţilor s-a împlinit ridicarea şi consacrarea lăcaşului unde Sfântul Duh, aşa cum am spus plineşte şi curăţeşte. Viaţa duhovnicească a creştinilor are doua aspecte: - unul individual, testat în mod personal; - şi altul colectiv, care se manifestă în cadrul adunărilor şi rugăciunilor ce se fac la slujbele bisericeşti. De aceea, despre rugăciunea creştinului putem spune prea puţine dacă ne referim la cât şi cum se roagă, despre când şi unde se roagă creştinii însă, putem să spunem ceva, dar numai atunci când rugăciunea se face în public. Aceasta, deoarece rugăciunea se poate face oriunde şi oricând şi chiar este mai folositoare şi recomandată să se facă în taină.
Astăzi putem spune că prin sfinţirea aceste biserici am adus răspuns la întrebarea unde se roagă creştinii?
- Acum, dar mai ales în anii care vor urma, nădăjduim că lumea va înţelege de fiecare data când va trece pe lângă acest Sfânt Lăcaş, că aici este casa Dumnezeului creştinilor, şi mai exact, adevăratul Dumnezeu al celor care ţin credinţa cea adevărată. Astăzi s-a împlinit visul tuturor celor care au dorit să aibă un loc de închinăciune şi să simta bucuria binefacerilor pe care le revarsă Darul Dumnezeesc al Sfântului Duh. S-a împlinit şi un vis al meu personal în calitate de paroh al acestei biserici, în sensul că s-a terminat construcţia bisericii, ca edificiu. Edificarea spirituală sau lucrarea de zidire şi întărire a credinţei noastre nu s-a încheiat acum, pentru că aceasta este o lucrare fără sfârşit. Ne-am străduit cu toţii să dăruim bisericii prin forma sa arhitectonică, prin pictura murala sau împodobirea cu mobilier şi celelalte podoabe şi obiecte de cult, chipul care trebuie şi sper să reuşească să trezească în sufletele credincioşilor sentimentul că aici locuieşte Dumnezeu, şi aici, toate se lucrează în numele lui Dumnezeu. Toate acestea le-am întocmit însă, cu mare grijă, cu respect faţă de tradiţia arhitectonică şi iconografică a Bisericii Ortodoxe a Răsăritului. Putem vorbi astăzi, despre minuni pe care le face Dumnezeu în general, pentru că avem în faţa ochilor noştri o adevărată minune. Construirea bisericii, mai ales în această vreme oarecum potrivnică lucrărilor importante şi costisitoare, este o adevărată minune. A fost greu să învingem toate piedicile şi dificultăţile şi toate acestea doar cu ajutorul bunului Dumnezeu. De obicei, atunci când se săvârşeşte o minune, sufletul omului, se umple de recunoştinţă şi doreşte să aducă mulţumire. Îmi este foarte greu să încep să-mi exprim sentimentul de recunoştinţă şi să aduc mulţumiri celor care s-au străduit şi au făcut posibilă construirea şi sfinşirea bisericii. De fapt, începutul nu e greu pentru că în primul rând toate mulţumirea şi lauda trebuie să o aducem lui Dumnezeu. De asemenea, mă gândesc apoi la patronul spiritual al acestei biserici, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Deşi este un sfânt al Vechiului Testament, lucrarea lui a avut o mare importanţă pentru că se va răsfrânge şi asupra timpurilor viitoare, de la sfârşitul veacului şi al lumii, de care se pare că nu ne despart prea multe zile. Este un sfânt al vremurilor noastre, căruia îi aducem rugăciune în acest Sfânt Lăcaş, aşteptând ajutorul şi mijlocirea sa în greutăţile fără seamăn care ne aşteaptă, pentru că cea de-a doua venire Mântuitorului Hristos şi implicit sfârşitul lumii nu va avea loc până nu va veni Sfântul Ilie. Mulţumim tuturor!
[modifică] Scrisoare din partea Episcopului Silvano de Luni, Exarh de Italia
Draga părinte Mihai, fie binecuvântarea Domnului cu voi! Cu ocazia fericită a ceremoniei Sfinţirii Bisericii din Bacău, ce încoronează şi premiază marele efort pastoral al dumneavoastră şi generozitatea enoriaşilor aş vrea să exprim dumneavoastră, eminenţei Mitropolitul Vlasie, fratele mai mare "in supunerea mea" în ministerul episcopal şi apostolic ce va oficia solemna ceremonie si tuturor celor prezenţi, şi în numele vicarului meu Protopresbiterul Vitale Stelyan, al clerului şi al monahilor, participarea la această bucurie a unei biserici surori si iubită de Domnul. Fie această nouă biserică loc de propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu, de dăruire de har dumnezeiesc prin Îmărtăşirea cu Sfintele Taine, loc de rugăciune şi speranţă. Dumneavoastră , familiei şi credincioşilor multe, urări şi felicitări. +Episcop Silvano di Luni, Exarh. de Italia
