Biserica Reformată din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Biserica Reformată în România)
Salt la: Navigare, căutare
Biserica Reformată din România
Romániai Református Egyház
Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor, Cluj-Napoca (2).jpg
Biserica de pe Ulița Lupilor din Cluj
Fondator
Independență 1920 - 2010
Recunoaștere 1920
Arhiepiscop nu are
Sediu Cluj, Oradea
Teritoriu Drapelul României România
Dețineri nu are
Limbă maghiara,
în unele zone și româna
Credincioși 701 077 (2002)
Website http://www.reformatus.ro/

Biserica Reformată din România (în maghiară Romániai Református Egyház) în prezent face parte din Biserica Reformată Maghiară și cuprinde credincioșii reformați după Calvin care trăiesc în România. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească reformată nu putea fi menținută, deoarece noua frontieră între Ungaria și România a împărțit marea parte a protopopiatelor în două părți și legătura cu clerul din Ungaria nu poate fi ținută atât de ușor cum a fost până atunci.

După reforma protestantă maghiarii au pierdut omogenitatea religioasă. Transilvania a devenit fruntașul noiilor gândiri, unde protestantismul nu mai că a fost acceptat, ci și a fost îmbrățișat de către nobilimea maghiară. Acest fapt a atras după sine trecerea la protestantism a supușilor nobililor. Vestul Ungariei, intrat sub controlul Sfântului Imperiu Roman, precum și o parte a Secuimii, au rămas în continuare teritorii catolice. În 1564 la sinodul protestant din Aiud, lutheranismul și calvinismul din Transilvania s-au despărțit. Astfel a luat ființă Episcopia Reformată a Ardealului, cu sediul inițial la Aiud.

În anul 1930 ponderea reformaților era de 3,9% din totalul populației Regatului României, în cifre absolute 710.706 de cetățeni. În anul 2002 ponderea reformaților era de 3,23% din totalul populației, în cifre absolute 701.077 de cetățeni. Unitățile administrative cu cea mai numeroasă prezență reformată sunt județul Mureș (157.046), județul Bihor (108.769), județul Cluj (86.811) și județul Covasna (74.312).[1] Majoritatea absolută a credincioșilor sunt maghiari din România. Aceștia reprezintă 94,90%, în cifre absolute 665.343 de persoane, din totalul enoriașilor Bisericii Reformate din România. Limba liturgică este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română.

Cuprins

[modificare] Organizare

Biserica Reformată din România este organizată în două unități ecleziastice: Eparhia Reformată din Ardeal, cu sediul în municipiul Cluj, respectiv Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului (pentru zona Partium), cu sediul în municipiul Oradea.

[modificare] Dogma

Protestantismul nutrește nobila aspirație de a reveni la formele primare ale creștinismului. Doctrina Bisericii Reformate se bazează pe interpretările scrierilor din Noul Testament enunțate de Jean Calvin și Ulrich Zwingli. Dat fiindcă cei doi fondatori au activat în Elveția (Zwingli la Zürich, iar Calvin la Geneva), denumirea latină a învățăturii propagate de ei este Confessio Helvetica ("credința elvețiană"), spre deosebire de Confessio Augustana ("credința de la Augsburg"), adică cea răspândită de Martin Luther. Totuși nu poate fi spus că cele două gândiri sunt antagoniste, ba încontră, izvăresc dintr-o sursă comună de a reforma biserica și trece înapoi la forma puritanistă. Numai în anul 1564 la sinodul protestant din Aiud, s-au despărțit lutheranismul și calvinismul din Transilvania.

În învățătura reformată despre mântuirea omului numai prin credință, stă în legătura cu concepția despre coruperea totală a chipului și asemănării omului cu Dumnezeu, prin căderea protopărinților Adam și Eva în păcatul originar, încât omul este incapabil de vreun efort personal în actul mântuirii, adică să facă ceva bun de la sine și ca atare faptele bune ale omului nu pot avea în actul mântuirii nici un rol major.

Referitor la predestinare, reformații susțin că Dumnezeu știe totul mai dinainte și rânduiește totul mai dinainte.

În învățătura despre Biserică, ei preferă concepția despre Biserica invizibilă, nu admit infailibilitatea bisericii ca depozitară a carismei adevărului și nici infailibilitatea sinoadelor ecumenice. Nu admit ierarhia bisericească harică, stabilită canonic pe temeiul succesiuni apostolice ci preoția universală. Renașterea morală a omului se face în legătură directă cu Hristos, fără mijlocirea ierarhiei harice. În ortodoxie și catolicism, însă, acestea se face prin mijlocirea ierarhiei harice.

[modificare] Personalități

[modificare] Istoria

Emblema Eparhiei Reformate din Ardeal
Stema Episcopiei Piatra Craiului

În secolul al XVI-lea protestantismul a devenit religia dominantă a maghiarilor din Transilvania. Asemeni nobililor maghiari din alte părți ale Ungariei, precum Alföld (Țara de Jos), Vajdaság (Voivodina) și Felvidék (Țara de Sus), cei din Transilvania au îmbrățișat la rândul lor ideile Reformei. Acest fapt a atras după sine trecerea la protestantism a supușilor nobililor. Vestul Ungariei, intrat sub controlul Sfântului Imperiu Roman, precum și o parte a Secuimii, au rămas în continuare teritorii catolice. În 1564 la sinodul protestant din Aiud, religia lutherană (evanghelică) și cea calvinistă (reformată) din Transilvania s-au despărțit. Astfel a luat ființă Episcopia Reformată a Ardealului, cu sediul inițial la Aiud.

[modificare] Episcopia Ardealului

Pentru detalii, vezi: Eparhia Reformată din Ardeal.

Eparhia Reformată din Ardeal cu sediul în Cluj este una din cele două eparhii ale Bisericii Reformate din România. Episcopul reformat de Cluj este Géza Pap. Acesta este prim pastor al Bisericii Reformate de pe Ulița Lupilor.

[modificare] Episcopia de Piatra Craiului

Pentru detalii, vezi: Episcopia de Piatra Craiului.

István Sulyok a fost primul episcop reformat de pe lângă Piatra Craiului în perioada 1921-1944. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească reformată nu putea fi menținută, deoarece noua frontieră între Ungaria și România a împărțit Eparhia reformată de la Debrețin în două părți. Astfel a fost creată o nouă episcopie reformată pentru zona Crișanei și Banatului. Guvernul României l-a recunoscut pe István Sulyok ca episcop de-abia în anul 1940.

După venirea comuniștilor aceștia au desființat episcopia. Episcopul de Piatra Craiului István Sulyók și cel al Ardealului Károly Nagy au protestat împotriva acstei politici a regimului comunist, denumind-o discriminatorie și fascistă. În perioada comuniștilor Biserica Reformată din România și-a pierdut cea mai mare parte a proprietăților, care până în momentul de față nu i-au fost restituite.

[modificare] Liturghia

Slujbă tradiţională rurală din Luncani, unde femeile și bărbații stau separat
Slujbă în Târgu Mureş

Biserica Reformată din România urmărește tradițiile reformei protestante elvețiene, care a refuzat de la început liturghia latină împreună cu cea bizantină, care sunt rituri imperiale sau împărătești. Ele s-au format la curțile împăraților romani de Răsărit și Apus, drept aceea au un fast deosebit. Limba slujbelor este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română. Accentul este pus pe predicațiune, astfel ordinul liturghiei este foarte strictă:

  • Invocațiune
  • Salutarea apostolică cu răspunderea credincioșilor
  • Cântecul inițial
  • Lecțiune
  • Mărturisire comună
  • Cântecul secundar
  • Rugăciune
  • Luarea textului
  • Predicațiune
  • Cântecul de postpredicațiune
  • Rugăciunea mare
  • Rugăciunea Domnului
  • Prezentarea informațiunilor publice despre patrohie
  • Cântec
  • Credința Apostolică
  • Cântecul final
  • Binecuvântarea

[modificare] Educație

Institutul Teologic Protestant
Colegiul Reformat din Târgu Mureş
Colegiul Reformat din Sfântu Gheorghe

Biserica întotdeauna a avut un rol important în educație.

[modificare] Universități

[modificare] Facultăți, școli postliceale

[modificare] Licee

[modificare] Grădinițe, școli

[modificare] Instituții

  • Casa de Bătrâni - Câmpia Turzii
  • Casa Nikodémusz - Brașov
  • Centru de Educație și Diaconie - Pădureni
  • Colegiul Reformat - Cluj
  • Grădinița Bóbita - Cluj
  • Școală Generală - Cluj
  • Casa de Bătrâni Agapé - Cluj
  • Casa de Bătrâni Tóvidék - Cluj
  • Bethlen Kata Centru de Diaconie - Cluj
  • Liceul Teologic Reformat Baczkamadarasi Kis Gergely - Odorheiu Secuiesc
  • Liceul Bolyai Farkas - Tg.-Mureș
  • Liceul Calepinus - Tg.-Mureș
  • Institutul Săracilor - Tg.-Mureș
  • Bod Péter Centru de Diaconie și Educație - Tg.-Mureș
  • BETHEL Institutul Săracilor - Aiud
  • Liceul Bethlen Gábor - Aiud
  • Universitatea Creștină Crișan - Oradea
  • Colegiul Arany János - Oradea
  • Liceul Lorántfy Zsuzsanna - Oradea
  • Școala Sf. Petru - Salonta
  • Centru TIMOTHEUS de Educație Religioasă - Misca
  • Colegiul Reformat Székely Mikó - Sf. Gheorghe

[modificare] Hărți

  • Prezenţa reformaţilor în 1930

  • Prezenţa reformată conform recensământului din 2002[2]

  • Prezenţa reformată conform recensământului din 2002

[modificare] Galerie de imagini

[modificare] Note

  1. ^ A se vedea: Structura confesională a Transilvniei (1930-2002), autori I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, VII/2, Mediaș, 2008; http://rrgp.uoradea.ro/art/2010-2/13_RRGP-205-Marculet.pdf
  2. ^ Conform http://recensamant.referinte.transindex.ro/

[modificare] Legături externe

v • d • m
Biserica Reformată în România
Episcopii
Protopopiate
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83_din_Rom%C3%A2nia&oldid=6189078
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi