Bey
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bey este un cuvânt turcesc cu semnificația "căpetenie", în general aplicat liderilor de grupuri tribale. În numeroase surse istorice, numeroși lideri turci sau persani sunt numiți bey sau beg, având aceeași semnificație. Regiunile sau provinciile guvernate sau administrate de bey se numeau beylik, în traducere aproximativă "emirat" sau "principalitate" în primul caz, "provincie" sau "guvernorat" în al doilea. Astăzi cuvântul este folosit ca titlu social pentru bărbați (cu sensul expresiei "domnul").