Becațină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Becațină
{{{5}}}
'
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Subregn:
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: păsări (Aves)
Subclasă:
Supraordin:
Ordin: Charadriiformes
Subordin:
Suprafamilie:
Familia Scolopacidae
Subfamilie:
Gen: Gallinago
' {{{descrie9A}}}
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
Nume binomial
Nume: Gallinago gallinago
Clasificare: (Linnaeus, 1758)
'
' {{{descrie14}}}
'
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Răspândire
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}
Gallinago gallinago

Becațina (Gallinago gallinago) este o pasăre de baltă, din familia Scolopacidae, ordinul Charadriiformes.

Cuprins

Morfologie [modificare]

Becaținele sunt păsări de talie medie (25 - 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt așezați lateral, asigurându-le o rază vizuală mare. În comparație cu alte păsări de baltă, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul păsării este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună. Ca aspect, tineretul se poate distinge cu greu de păsările adulte. În zbor becaținele s-ar putea distinge destul de greu de alte specii, dacă nu ar emite sunete caracteristice.

Răspândire [modificare]

Păsările sunt răspândite în Eurasia, ajungând din regiunea mediteraneană până în Scandinavia, Marea Britanie sau America de Nord. În Germania becaținele sunt pe lista păsărilor pe cale de dispariție. Pericolul care amenință regresul efectivului de păsări nu este vânarea lor ci acțiunile de asanare și drenare a terenurilor agricole, precum și tasarea solului prin mașinile și utilajele grele folosite în agricultură. Becaținele sunt numai în parte păsări migratoare, ele migrând iarna spre sud numai din zonele mai reci.

Subspecii - variante [modificare]

Mod de viață [modificare]

Becaținele preferă regiunile de pășuni umede sau smârcuri cu stuf, unde cuibăresc și cresc puii. În solul umed afânat caută hrana, care constă din viermi, moluște, crustacei, semințe vegetale, insecte și larvele acestora.

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Becațină
Wikţionar
Caută „Becațină” în Wikționar, dicționarul liber.