Bardo Thodol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Floarea de lotus, un simbol al budismului

Bardo Thodol (tibetană བར་དོ་ཐོས་གྲོལ, bar-do thos-grol), (chineză 中有闻解, Zhong ioou wen jie) este un text funerar cunoscut în cultura occidentală sub numele de Cartea tibetană a morților.

Textul tibetan descrie ce se întâmplă cu conștiința omului după moarte, în intervalul cuprins între moarte și renașterea următoare, perioadă numită Bardo. Textul tibetan este destinat pentru a fi un ghid pentru această etapă.

Textul cuprinde și capitole despre semnele apropierii morții, dar și ritualurile ce trebuiesc îndeplinite atunci când moartea este aproape sau a avut loc deja. La nivel internațional Bardo Thodol este cea mai renumită lucrare tibetană a lieraturii Nyingma.[1]

Bardo Thodol se poate traduce ca (Marea) Eliberare prin intermediul auzului, în timpul așteptării.

Potrivit tradiției tibetane Bardo Thodol a fost compus de către Padmasambhava și scris de ucenicul său, Yeshe Tsogyal, îngropat apoi în dealurile Gampo din Tibetul central și, ulterior, descoperit de către un terton tibetan, Karma Lingpa. [2] Sunt mai multe variante ale cărții în funcție de diferitele secte.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dorje, Gyurme. The Tibetan Book of the Dead. "A Brief Literary History of the Tibetan Book of the Dead. (Penguin Classics Deluxe Edition, 2007). Traducere de Gyurme Dorje. ISBN 978-0-14-310494-0.
  2. ^ Evans-Wentz (1960), p. liv; and, Fremantle & Trungpa (2003), p. xi.
  3. ^ 寧瑪派版 《死者之書》 的死後世界

traducerea corecta este : Cartea tibetana a eliberarii prin ascultare

Legături externe[modificare | modificare sursă]