Marele jaf din 1959 la Banca Națională
Pe 28 iulie 1959, șase persoane mascate și înarmate au jefuit o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române, în care se aflau 1.686.000 de lei.
Desfășurarea anchetei[modificare | modificare sursă]
După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii și omorârea în bătaie a cel puțin unei persoane, casierul de bancă Gogan[1], Securitatea arestează șase persoane pe care le acuză de comiterea loviturii: frații Alexandru și Paul Ioanid (născuți Leibovici), soții Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat (născut Glanstein) și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza este totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta este încredințată serviciului condus de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, care reușește prin tortură să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția[2].
Filmul Reconstituirea[modificare | modificare sursă]
După anchetă, Securitatea a regizat un film al faptelor, intitulat Reconstituirea, obligându-i pe cei șase acuzați să-și joace propriile roluri și să-și recunoască vinovăția în fața camerelor de filmare. Pelicula, în regia lui Virgil Calotescu, a fost destinată doar uzului intern al nomenclaturii comuniste.
Pornind chiar de la acest film, s-au realizat două documentare: Reconstruction de Irene Lusztig, din 2001, și Marele jaf comunist, de Alexandru Solomon, apărut în 2004. Gheorghe Enoiu, intervievat în filmul lui Solomon, afirmă despre Reconstituirea că „scenariul a fost scris chiar de mine”[1], și neagă că asupra celor șase suspecți s-ar fi exercitat vreo constrângere fizică. Afirmațiile lui sunt întărite pe peliculă și de subordonatul său, anchetatorul Gheorghe Blidaru[1].
Procesul celor șase s-a desfășurat între 20 și 22 noiembrie 1959 și a fost filmat de autorități. A fost un proces tipic anilor '50, în care inculpații au recunoscut toate faptele de care au fost acuzați. Cei cinci bărbați au fost condamnați la moarte și executați, iar Monica Sevianu la muncă silnică pe viață, ținându-se cont că era mamă a doi copii[1].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Alexandru Solomon: „Marele jaf comunist” Produs de Les Films d’Ici, Libra Film, ZDF/Arte, BBC, FR2, cu sprijinul CNC, Jan Vrijman Fund și Eurimages
- ^ Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România: Sesizare penală privind faptele săvârșite de către Gheorghe Enoiu Arhivat în , la Wayback Machine. - depusă pe 9 august 2007, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Arena: Marele jaf din 1959 la Banca Națională, 25 mai 2004, Dorian Galor, BBC
- Jaful secolului de la Banca Națională, 16 iulie 2005, Crișana
- Misterul jafului comunist[nefuncțională], 28 noiembrie 2005, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
- 'Marele jaf comunist' - proiectie speciala de 23 august, in prezenta regizorului Alexandru Solomon - Film, 20 august 2012, D. S., HotNews.ro - ZF
- Jafuri celebre. Banda lui Ioanid, 2011-08-09, Z.V. Ziua Veche
- Jaful la drumul mare, o rețetă din 1959. Atunci, oamenii lui Ioanid au fost executați, 9 august 2011, Dan Arsenie, Evenimentul zilei