Balduin al IV-lea de Flandra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Balduin al IV-lea de Flandra (supranumit cel Bărbos) (n. 980 – d. 30 mai 1035[1]),[2] a fost conte de Flandra de la 988 până la moarte.

Viața[modificare | modificare sursă]

Balduin era fiul contelui Arnulf al II-lea de Flandra, cu soția sa, Rozala de Lombardia, fiica fostului rege al Italiei Berengar al II-lea.

Spre deosebire de predecesorii săi, Baldwin și-a îndreptat atenția către răsărit și către nord, lăsând partea de sud a stăpânirilor sale în mâinile unor vasali ai săi, precum conții de Guînes, Hesdin și Saint Pol.

La nord de comitatul său, lui Baldwin i s-a conferit provincia Zeelanda ca fief din partea împăratului german Henric al II-lea, iar pe malul drept al râului Scheldt el a obținut Valenciennes în 1013, alături de părți din Cambresis, ca și Comitatul Hainaut (unde a devenit conte ca Balduin I).

În paralel, în teritoriile dinspre Franța ale Comitatul de Flandra, supremația lui Balduin a rămas de necontestat.

Balduin a organizat totodată un plan de colonizare a regiunilor mlăștinoase situate de-a lungul coastelor Flandrei și a lărgit portul și orașul Bruges.

Familia[modificare | modificare sursă]

Balduin a fost căsătorit prima dată cu Ogiva de Luxemburg, fiica lui Frederic de Luxemburg, cu care l-a avut pe fiul și moștenitorul Balduin al V-lea.

Ulterior, s-a căsătorit cu Eleonora de Normandia, fiica ducelui Richard al II-lea de Normandia, cu care a avut cel puțin o fiică, Judith, căsătorită succesiv cu contele anglo-saxon Tostig Godwinson și cu ducele Welf I de Bavaria.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ BAUDOUIN de Flandre ([980]-30 May 1035)
  2. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/50075/Baldwin-IV