Baia de Criș, Hunedoara
| Baia de Criș | |
| — Sat — | |
 |
|
 Baia de Criș
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Hunedoara |
| Comună | Baia de Criș |
|
|
|
| Altitudine | 262[1] m.d.m. |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 337005 |
| Prefix telefonic | +40 x54[2] |
modifică  |
|
Baia de Criș, mai demult Baia Crișului (în germană Altenburg, în maghiară Körösbánya, Fehérkörösbánya, Nagybánya) este un sat în județul Hunedoara, Transilvania, România. Este reședința comunei Baia de Criș.
Principalul curs de apă care traversează așezarea, de la est la vest, pe o lungime de 9,2 km este râul Crișul Alb.
Cuprins |
Așezare[modificare]
Localitatea Baia de Criș este situată în nord-vestul județului, pe cursul superior al Crișului Alb, la poalele Munților Metaliferi și al Munților Bihorului, la o altitudine cuprinsă între 250 și 500 m, pe E76, Hălmagiu - Brad și pe drumul județean Baia de Criș - Baldovin.
Scurt istoric[modificare]
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul localității atestă prezența omului aici încă din evul mediu, astfel în locul numit "Gura Voinii", s-a descoperit un tezaur monetar format din drahme emise în Dyrrhachium și Apollonia, denari romani republicani, doi cercei și o brățară de argint de factură dacică. În hotarul satului, la "Fântîna Borchii", pe "Vârful Feredeului" se află urmele unor exploatări miniere de aur, preromane, romane și medievale. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit și un bogat material arheologic aparținând culturii Coțofeni. Un menhir din epoca fierului descoperit aici, este expus la muzeul județean din Deva.
La Baia de Criș a încetat din viață în anul 1872 Avram Iancu. Pe frontispiciul casei în fața căreia a fost găsit trupul neânsuflețit al lui Avram Iancu a fost așezată o piatră memorială, operă a sculptorului Cornel Medrea.
Economie[modificare]
Activitatea specifică zonei este agricultura prin cultivarea terenurilor , creșterea animalelor și meșteșugăritul. Un aport substanțial la economia locală îl are și industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, industria confecțiilor de încălțăminte, industria alimentară prin prelucrarea laptelui, comerțul și turismul.
Monumente[modificare]
- Casa-muzeu Avram Iancu. În această casă a murit Avram Iancu.
- Biserica Franciscană (sec. XV-XVI, reconstruită în sec. al XVIII-lea). Biserica gotică din sec. XV-XVI, care a deservit parohia de aici, a rămas în paragină în sec. al XVI-lea, posibil din cauza unui incendiu.[3] La începutul secolului al XVIII-lea minoriții au preluat parohia și au oficiat mai întâi în partea de sud a vechii biserici, pe care au restaurat-o treptat. Inventarul mobil, inclusiv arhiva, a suferit distrugeri în cursul revoluției de la 1848.[4] Conventul mănăstiresc a continuat să funcționeze până după cel de-al doilea război mondial, când a fost desființat de autoritățile comuniste. Serviciile religioase au fost reluate după 1990. Edificiul este în prezent filie a Mănăstirii Franciscane din Deva.[5]
- Biserica Reformată (secolul al XVIII-lea)
- Biserica Ortodoxă (1762)
Personalități locale[modificare]
- Ladislau Banyai (1907-1981), istoric, membru corespondent al Academiei Române.
Legături externe[modificare]
Bibliografie[modificare]
- Județul Hunedoara, Monografie, Mârza I. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin A. Luca. ISBN 973-7724-60-7
- Județul Hunedoara, Gruesc I.S. Grumăzescu C. Ed. ACademiei RSR București 1970
Note[modificare]
- ^ Google Earth
- ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, Presa Universitară Clujeană, 2000, pag. 60.
- ^ Idem.
- ^ Idem.
Galerie de imagini[modificare]
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
-
Baia de Criș
|
|||||||||||||
