Bătălia din Crimeea (1944)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la Bătălia pentru eliberarea Crimeii din 1944. Pentru alte sensuri vedeţi Bătălia din Crimeea (dezambiguizare).
bătălia din Crimeea (1944)
Parte din luptelor de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial

Frontul de răsărit august 1943 – decembrie 1944
Dată aprilie – mai 1944
Locaţie RSS Ucrainiană, Peninsula Crimeea
Rezultat Eliberarea Crimeii
Combatanţi
Germania Nazistă
România
Uniunea Sovietică
Comandanţi
OKW Stavka
Forţe militare
aproximativ 300.000 necunoscut
Pierderi
85.000 97.000

Bătălia din Crimeea din 1944 este numele generic pentru luptele dintre Wehrmachtul german (Grupul de Armate Sud) şi aliaţii lor români şi Armata Roşie sovietică pentru eliberarea Peninsului Crimeea. Luptele au avut loc între aprilie şi mai 1944. campania s-a încheiat cu victoria completă a sovieticilor şi la evacuarea grăbită a trupelor germano-române pe cale apelor.

Cuprins

[modifică] Pregătirile

La sfârşitul anului 1943 şi începutul lui 1944, Wehrmachtul era în retragere de-a lugul întregului front de răsărit. În octombrie 1943, Armata a 17-a a fost forţată să se retragă de pe capul de pod din Kuban şi să treverseze strâmtoarea Kerci în Crimeea. În lunile care au urmat, Armata Roşie a forţat armata germană a fost silită să se retragă în sudul Ucrainei. În cele din urmă, legătura Armatei a 17-a germană cu restul trupelor germane a fost tăiată în noiembrie 1943.

[modifică] Desfăşurarea luptelor

Debarcările sovietice peste strâmtoarea Kerci şi în sectorul de nord-est al Crimeii lângă Sivaş de la sfârtul anului 1943, ca şi atacul din Istmul Perekop au obligat Armata a 17-a să se retragă spre Sevastopol începând cu 10 aprilie 1944. OKW plănuia să apere fortăreaţa Sevastopol cu aceiaşi dârzenie cu care o făcuse Armata Roşie în timpul primei bătălii din Crimeea din 1941 – 1942. Înaintarea rapidă a sovieticilor, coraborată cu pregătirea inadecvată a apărării Sevastopolului, a făcut imposibilă o rezistenţă de durată. Pe 9 mai 1944, trupele sovietice au ocupat Sevastopolul.

[modifică] Consecinţe

Germanii şi românii au suferit pierderi mari de aproape 65.000 de oameni, mulţi dintre ei fiind luaţi prizonieri în condiţiile unei evacuări necorespunzătoare.


Pierderile germanilor:[1]

Morţi şi dispăruţi: 31.700

Răniţi: 33.400

Total: 65.100

Pierderile românilor:

Morţi şi dispăruţi: 25.800

Răniţi: 5.800

Total: 31.600


Pierderile sovieticilor:[2]

Morţi şi dispăruţi: 17.754

Răniţi: 67.065

Total: 84.808

Tancuri: 171

Artilerie: 521

Avioane: 179


[modifică] Note

  1. ^ după D. Glantz şi J. House
  2. ^ după Krivosheev

[modifică] Bibliografie

Unelte personale