Bătălia din Crimeea (1944)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| bătălia din Crimeea (1944) | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Parte din luptelor de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial | |||||||
|
Frontul de răsărit august 1943 – decembrie 1944 |
|||||||
|
|||||||
| Combatanţi | |||||||
| Comandanţi | |||||||
| Forţe militare | |||||||
| aproximativ 300.000 | necunoscut | ||||||
| Pierderi | |||||||
| 85.000 | 97.000 | ||||||
| Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) |
|---|
| Barbarossa –Finlanda – Silberfuchs – Smolensk 1 –Odessa – Elnia – Harkov 1 – Uman – Kiev 1 – Rostov 1 – Leningrad – Moscova – Sevastopol – Rjev-Viazma – Harkov 2 – Fall Blau – Voronej 1 – Edelweiss – Stalingrad – Velikie Luki – Uranus – Rjev-Sicevka – Saturn – Harkov 3 – Kursk – Smolensk 2 – Belgorod – Harkov 4 – Nipru – Kiev 2 – Korsun – Narva 1 – Narva 2 – Punga lui Hube – Bagration – Lvov-Sandomierz – Iaşi-Chişinău – Debreţin – Budapesta–Vistula-Oder – Balaton – Königsberg – Berlin – Halbe – Praga |
Bătălia din Crimeea din 1944 este numele generic pentru luptele dintre Wehrmachtul german (Grupul de Armate Sud) şi aliaţii lor români şi Armata Roşie sovietică pentru eliberarea Peninsului Crimeea. Luptele au avut loc între aprilie şi mai 1944. campania s-a încheiat cu victoria completă a sovieticilor şi la evacuarea grăbită a trupelor germano-române pe cale apelor.
Cuprins |
[modifică] Pregătirile
La sfârşitul anului 1943 şi începutul lui 1944, Wehrmachtul era în retragere de-a lugul întregului front de răsărit. În octombrie 1943, Armata a 17-a a fost forţată să se retragă de pe capul de pod din Kuban şi să treverseze strâmtoarea Kerci în Crimeea. În lunile care au urmat, Armata Roşie a forţat armata germană a fost silită să se retragă în sudul Ucrainei. În cele din urmă, legătura Armatei a 17-a germană cu restul trupelor germane a fost tăiată în noiembrie 1943.
[modifică] Desfăşurarea luptelor
Debarcările sovietice peste strâmtoarea Kerci şi în sectorul de nord-est al Crimeii lângă Sivaş de la sfârtul anului 1943, ca şi atacul din Istmul Perekop au obligat Armata a 17-a să se retragă spre Sevastopol începând cu 10 aprilie 1944. OKW plănuia să apere fortăreaţa Sevastopol cu aceiaşi dârzenie cu care o făcuse Armata Roşie în timpul primei bătălii din Crimeea din 1941 – 1942. Înaintarea rapidă a sovieticilor, coraborată cu pregătirea inadecvată a apărării Sevastopolului, a făcut imposibilă o rezistenţă de durată. Pe 9 mai 1944, trupele sovietice au ocupat Sevastopolul.
[modifică] Consecinţe
Germanii şi românii au suferit pierderi mari de aproape 65.000 de oameni, mulţi dintre ei fiind luaţi prizonieri în condiţiile unei evacuări necorespunzătoare.
Pierderile germanilor:[1]
Morţi şi dispăruţi: 31.700
Răniţi: 33.400
Total: 65.100
Pierderile românilor:
Morţi şi dispăruţi: 25.800
Răniţi: 5.800
Total: 31.600
Pierderile sovieticilor:[2]
Morţi şi dispăruţi: 17.754
Răniţi: 67.065
Total: 84.808
Tancuri: 171
Artilerie: 521
Avioane: 179
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie
- W. Pickert, Vom Kuban-Brueckenkopf bis Sewastopol - Flakartillerie im Verband der 17. Armee'
- D. Glantz, J. House, When Titans Clashed
- E. F. Ziemke, Stalingrad to Berlin
- G. F. Krivosheev, Soviet Casualties and Combat Losses in the Twentieth Century, Greenhill Books, 1997, ISBN 1-85367-280-7
- Fortăreaţa Crimeea 1943-1944
- Ultima batalie in Crimeea – 1944
- Operatiunea "60.000" – 1944
- Soldiers of the Great War
- Hartă a frontului de răsărit
| Al doilea război mondial |
|||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Europa Apuseană – Europa Răsăriteană – China – Africa (N – E–V)– Mediterana – Orientul Mijlociu – Asia şi Pacific – Atlantic | |||||||
|
Aspecte |
|||||||
|
|
1940 1941 |
1943 1944 1945 |
|
||||
| Aliaţii | Axa | ||||||
|
în război din 1937 începând din 1939 |
începând cu 1941 începând cu 1942 începând cu 1943 |
în război din 1937 începând cu 1940 începând cu 1942 |
|||||
| Rezistenţa | |||||||
| Liste | |||||||
|
1 antisovietică. |
|||||||

