Bătălia de la Pressburg
| Bătălia de la Pressburg | |
| Parte a | |
|---|---|
| Informații generale | |
| Perioadă | 4-7 august 907 |
| Loc | Brezalauspurc (în prezent, Bratislava, Slovacia) sau Zalavár, Ungaria |
| Rezultat | Victorie decisivă a maghiarilor. |
| Combatanți | |
| Francia Răsăriteană | triburile maghiare |
| Conducători | |
| Ludovic Copilul Liutpold de Bavaria |
Arpad |
| Efective | |
| 100,000 | 35,000 |
| Pierderi | |
| Pierderi mari | Nesemnificative |
modifică  |
|
Bătălia de la Pressburg,[1] reprezintă o confruntare militară desfășurată în ziua de 4 iulie 907, în care armata bavareză a fost înfrântă de către maghiarii invadatori.[1]
Cuprins |
Bătălia [modificare]
Markgraful Luitpold de Bavaria și-a constituit o puternică armată, cu scopul de a obține o victorie decisivă asupra maghiarilor care invadau Germania de sud, după ce își constituiseră un stat în centrul Europei. Armata germană se presupune că includea peste 100.000 de soldați, detaliu care constituuie în mod cert o exagerare. Armata maghiară a regelui Árpád se cifra la numai 30-35.000 de luptători. Potrivit datelor, sunt doar puține armate medievale care să fi depășit cifra de 10.000 de oameni. Armata germană, constituită din trei grupuri de luptă, a fost zdrobită și o mare parte a trupelor lui Luitpold și-a găsit sfârșitul. Pierderile germane includ atât pe markgraful Luitpold, cât și pe arhiepiscopul Theotmar, trei episcopi și 35 de conți.[2]
Localizare [modificare]
Localizarea cu precizie a acestei bătălii nu este cunoscută.[3] Singura sursă contemporană care menționează o locație o constituie Analele de la Salzburg (Annales Iuvavenses maximi); cu toate acestea, încrederea în aceste anale este discutabilă, dat fiind că ele au supraviețuit doar în câteva fragmente copiate în secolul al XII-lea.[4] Analele de la Salzburg precizează că bătălia a avut loc în apropiere de Brezalauspurc, castelul ducelui Brazlavo, situat la vest de Lacul Balaton.[5] Unele interpretări pun semnul egalității între acest Brezalauspurc și actuala capitală a Slovaciei, Bratislava sau situează confruntatea ca având loc la răsărit de Vienna,[6] în vreme ce alte opinii fac trimitere la Urbs Paludarum - burg-ul lui Brazlavo din apropiere de Lacul Balaton din Pannonia.[7]
Urmări [modificare]
După bătălia de la Pressburg, maghiarii au reocupat cu fermitate teritoriul răsăritean al Austriei de astăzi până la râul Enns și au început să devasteze regiunile înconjurătoare. Amenințarea maghiară s-a menținut până când, în 955, regele Otto I "cel Mare" a dobândit o victorie decisivă asupra lor în bătălia de la Lechfeld, care a adus liniște și stabilitate internă în teritoriile germane. Înainte de 955 însă, germanii au fost nevoiți, după bătălia de la Pressburg, să aștepte încă 100 de ani pentru a-și permite să atace teritoriul Ungariei.
Note [modificare]
- ^ a b „Bavaria”. Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica, Inc.. 2008. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/56538/Bavaria/648/History#tab=active~checked%2Citems~checked&title=Bavaria%20%3A%3A%20History.%20--%20Britannica%20Online%20Encyclopedia. Accesat la 23 iunie 2008.
- ^ Eurasian studies yearbook, Volume 78, Volume 78, Eurolingua, 2006, p. 27
- ^ Burghardt, Andrew Frank (1962). Borderland: a historical and geographical study of Burgenland, Austria. University of Wisconsin Press, original from the University of California. pp. 60
- ^ Timothy Reuter, Germany in the Early Middle Ages 800–1056 (New York: Longman, 1991), 138–139.
- ^ Bowlus, Charles R. (2006). The battle of Lechfeld and its aftermath, August 955: the end of the age of .... pp. 83. http://books.google.com/books?id=0XBtVwukIogC&printsec=frontcover&dq=The+battle+of+Lechfeld+and+its+aftermath&hl=en&ei=O5rlS8fgMZSd-Ab0t5npAw&sa=X&oi=book_result&ct=book-preview-link&resnum=1&ved=0CDEQuwUwAA#v=onepage&q=brezalauspurc&f=false
- ^ Bowlus, Charles R. (2006). The battle of Lechfeld and its aftermath, August 955: the end of the age of migrations in the Latin West. Ashgate Publishing Ltd. pp. 223. ISBN 9780754654704
- ^ Bowlus, Charles R. (1995). Franks, Moravians, and Magyars: The Struggle for the Middle Danube, 788-907. pp. 258-9
