Bătălia de la Mărășești
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
 |
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
| Bătălia de la Mărășești | |
| Parte a Primului Război Mondial | |
|---|---|
 Mormântul eroilor de la Mausoleul Mărășești, inscripționat cu deviza „Pe aci nu se trece”! |
|
| Informații generale | |
| Perioadă | 6 august 1917 - 3 septembrie 1917 |
| Loc | Mărășești, România |
| Rezultat | victorie româno-rusă |
| Combatanți | |
 România,
|
 Germania, |
| Conducători | |
| gen.Eremia Grigorescu,
|
gen.August von Mackensen,
gen. Joachim von Eben, gen. Kurt von Morgen |
| Efective | |
| 218.000 | 245.000 |
| Pierderi omenești | |
| 26.800 morți, răniți și dispăruți | 45.000 morți, răniți și dispăruți |
modifică  |
|
Bătălia de la Mărășești (6-19 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial, fiind totodată și una din cele mai importante operații desfășurate de trupele aliate pe parcursul războiului. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară.
Generalul german von Morgen, comandantul Corpului I, consemna în memoriile sale: "Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri ... în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta." [1]
În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aci nu se trece![2]. Planificarea germană a denumit operațiunea "Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița", făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germano-austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri - una dintre cele mai mari densități artileristice [3]. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești - care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de "a sfărâma armata română din Moldova", după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma [4]. Cotidianul "Times" scria că "Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români ..." [5].
[modificare] Note
- ^ Kurt von Morgen, "Meiner Truppen Heldenkämpfe", Berlin, 1920, p.90 apud. C. Kirițescu "Istoria Războiului pentru întregirea României 1916-1919", p.232
- ^ Gheorghe Romanescu, "Marile Bătălii ale românilor", București, 1982, p.19
- ^ C. C. Giurescu, coord., "Istoria României în Date", Ed. Enciclopedică română, București, 1972, p.305
- ^ C. Kirițescu, op.cit., p.229, 232
- ^ Gh. Romanescu, op.cit., p.191
[modificare] Legături externe
 |
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
